29 November 2020
Home / Articole / Toamna frânează PIB-ul unei economii monetaro-dependente

Toamna frânează PIB-ul unei economii monetaro-dependente

Florin Cîțu susține că trimestrul al treilea ne va aduce recesiunea. Face această prognoză pe baza indicatorilor monetari, care arată scăderea finanțării economiei:

Indicator 1

 

Pe baza experienței istorice putem spune că este foarte probabil ca predicția să se adeverească. Dacă așa stau lucurile, va fi cu atât mai interesant cu cât anul agricol aduce recoltă bogată, ceea ce înseamnă că recesiunea din sectorul serviciilor și industriei e cu atât mai semnificativă. Indiferent de situație însă, rămâne să ne întrebăm cât contează dacă PIB-ul scade în trimestrul 3. Să privim evoluția lui de la criză încoace:

PIB

 

De la legendara ieșire din criză economia a tot băltit, contrazicând cam tot ce învață studenții despre ciclurile economice. Pozele din manual arată că recesiunea este urmată de o nouă fază de avânt, fenomen explicabil prin “distrugerea creatoare” care caracterizează capitalismul. După curățarea economiei de investițiile extravagante din faza de boom, neobositul spirit antreprenorial găsește noi oportunități eficiente de afaceri, ceea ce aduce zorii unei reveniri mai mult sau mai puțin spectaculoase.

Teoria ca teoria dar practica ne omoară! – ar merita spus. Realitatea este că economia contemporană este destul de puțin animată de antreprenoriatul productiv, inovator, creator de locuri de muncă și de creștere economică sustenabilă. Economia contemporană – diferită de capitalismul teoretizat prin manuale – este mai degrabă dependentă de subvenții (fiscale, monetare, fonduri europene etc.). Câtă vreme se pompează bani în economie, merg afacerile; dacă expansiunea creditului încetează sau dacă guvernele nu mai au bani de “investiții publice”, atunci PIB-ul stagnează.

Pib 2

 

Aceasta este imaginea unei economii bolnave, a unei clase antreprenoriale care nu își bazează acțiunile pe economisire și acumulare de capital, ci pe îndatorare și pe cheltuieli iraționale dar umflătoare de PIB. Astfel încât trebuie să privim cu pesimism viitorul apropiat nu doar din cauză că în trimestrul al treilea al anului de grație 2013 vom înregistra poate o scădere economică, ci din cauză că nu există factori fundamentali pentru o creștere sustenabilă nici în trimestrul al patrulea și nici mai departe.

Și mai este ceva. Indicatorii monetari la care face referire Florin Câțu ar trebui analizati și altfel decât ca o măsură a sănătății economiei. Indicatorii privind creditarea și masa monetară nu reprezinta pentru economie ceea ce reprezintă termometrul pentru corpul uman; evoluția în jos sau în sus a creditării nu ne oferă (pe invers) măsura temperaturii economiei – dacă creditarea o ia în jos înseamnă că economia e bolnavă și invers. Creditarea nu este un simplu simptom. Creditarea este o cauză a mersului economiei. Mai exact, economia contemporană monetaro-dependentă nu se ambalează tocmai fiindcă nu primește doza dorită de bani. Dar dacă ar primi-o asta nu înseamnă că ar fi un lucru bun. Unui drogat sau unui bețiv nu-i faci bine dacă îi dai o nouă doză (sau sticlă) pentru a-l calma pe moment. Chit că abstinența e dureroasă, unui drogat îi refuzi drogurile – dacă îi dorești binele. Economia sănătoasă funcționează bine-mersi și fără – de fapt, tocmai fără – expansiunea creditului.

Până vom avea însă o astfel de economie, bazată pe muncă și economisire, ne ducem traiul cu cea pe care o știm, bazată pe asistență publică – fie de la Ministerul Finanțelor, fie de la BNR. Și atunci da, putem spune că fără drogul de zi cu zi riscăm să intrăm în sevraj.

0 Shares
Share
Tweet
Share