30 October 2020
Home / Articole / Tatuaje și piercinguri

Tatuaje și piercinguri

Leviticul pare să se pronunțe negativ asupra ambelor pe legea veche și în același verset:

„Pentru morţi să nu vă faceţi tăieturi pe trupurile voastre, nici semne cu împunsături să nu faceţi pe voi. (Leviticul, 19:28)”.

Teoretic, problema tatuajelor nu pare să fie mult diferită de cea a libertății de exprimare, doar că mesajul aici este scris pe piele, nu pe hârtie, asfalt sau publicat online. Un limbaj nu e însă scutit de reglementare. Și sistemul de prețuri e un limbaj și cu toate astea vine Concurența să te învețe prețul corect și nu ești lăsat mereu să te exprimi în acest limbaj. Similar ai controlul prețurilor în tot felul de sectoare, adică ai corespondența codului bunelor maniere pe prețuri.

În genere, restricțiile tatuajelor vin pe două cărări:

-medicale. Aici vorbim de restricții privind tatuarea persoanelor cu anumite boli, restricții de vârstă, clientul să nu fie băut etc.

-de  mesaj, de conținut. Aici sunt intervenții pe text, sunt interzise anumite simboluri sau texte.

Paralela tatuaje-libertatea de exprimare obișnuită e parțială și imperfectă. În libertatea de exprimare lipsesc chestii de igienă, tipice restricțiilor pe tatuaje. Cineva nu este obligat de stat să se spele pe dinți înainte de a ține un discurs sau de a spune o prostie. Similar, nu este obligat să se spele pe mâini înainte de a comenta ceva online. În schimb, în ambele apar interdicții, restricții pe conținut. Iar la tatuaje avem în plus aceste restricții de igienă, medicale.

În SUA o formă de a te apăra de stat pentru un atelier de tatuaj era să invoci primul amendament, libertatea de exprimare, soluția autorităților pentru a reglementa fiind să disocieze partea de mesaj de partea de serviciu.

În legile românești privind tatuajele se insistă mai mult pe partea medicală. Partea de mesaj, de conținut e restricționată în alte părți, în alte texte, inclusiv în constituție.

În principiu avem două legi, două ordine ale Ministerului Sănătății pentru reglementarea tatuajelor, unul în 2007, altul în 2014.

Titlul ordinului din 2014 are 56 de cuvinte:

„Ordin nr. 930/2014 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.136/2007 privind aprobarea Normelor de igiena pentru cabinetele de înfrumusețare corporală și pentru completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1/030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire și pentru funcționarea obiectivelor ce desfășoară activități cu risc pentru starea sănătății populației” și pare o frază de Marcel Proust.

În primul articol e lămurit ce este un client:

  1. d) client – persoana care solicită servicii de piercing, tatuare artistică, tatuare cosmetică, de tratament și machiaj cosmetic, manichiură, pedichiură și epilare, de frizerie, coafură, bărbierit (OM 930:1, 2014).

Într-adevăr, era un termen foarte ambiguu și era nevoie de o precizare științifică a genului proxim și diferenței specifice. Este o precizare binevenită. Altfel ai fi avut impresia că un client venise la un astfel de salon să cumpere croissante sau după pâine.

Această grijă semantică nu este conservată ulterior. Dacă mă uit pe următoarele două definiții:

1.h) tatuare cosmetică – procedura aplicată prin înțeparea și introducerea unui pigment special în stratul dermic al pielii la nivelul feței, contur buze, pleoape, sprâncene, păr capilar, cu caracter permanent sau semipermanent;

1.i) tatuare artistică – procedura aplicată prin înțeparea și introducerea unui pigment special în stratul dermic al pielii cu caracter permanent sau semipermanent;” (OM 930:1, 2014),

care e diferența între tatuare cosmetică și artistică? Primele sunt pe față? Tatuajul unui pușcăriaș pe față care nu e de tipul make up permanent e cosmetic sau artistic?

Ordinul precizează că nu ai voie să tatuezi persoane care au diabet sau orbi (OM 930:10, 2014).

Argumentul împotriva acestor restricții este deja clasic: proprietatea asupra corpului (Rothbard, 2006, 33). Proprietate înseamnă control exclusiv asupra unui bun (Rothbard, 2009, 1273). Pe aceste criteriu verifici și că nu ești proprietar asupra drumurilor, nu poți vinde o parte din drum deși teoretic ești acționar, fiind cetățean român. Asta arată că ești proprietar doar de formă, nu efectiv. Proprietarii reali sunt politicienii și birocrația, adică oameni care decid efectiv ce se întâmplă cu o parte din drum, o mică oligarhie (Rothbard, 2006, 41). Proprietate înseamnă control. Dacă o brichetă e a mea o pot  face cadou, vinde, arunca etc. Nu e  la fel cu partea din șosea pe care sunt proprietar, fiind român. În cazul corporațiilor poți vinde acțiunile la General Motors (Rothbard, 2009, 1273). În bunurile publice n-am niciun control efectiv și nu decid mai nimic. Control efectiv au politicienii Dragnea, Blaga și birocrații care dacă vor să se repare o stradă de 10 ori, se repară de 10 ori.

Dacă ești proprietar asupra corpului tău, atunci ai dreptul să decizi dacă se imprimă ceva, pielea fiind a ta. În aceste interdicții bolnavul care vrea un tatuaj share-uiește controlul asupra corpului său cu birocrația din ministere. De ce n-aș permite unui orb sau unui bolnav în stare terminală un tatuaj mai ales dacă este în starea care este? Aici birocratul niciodată nu realizează că de la un anumit punct în spațiu începe o altă ființă umană, ci reglementează ca pe tarlaua lui.

Există și restricții de vârstă (OM 930, 11:6):

  1. În anexa nr. 2, articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 6

(1) Este interzisă efectuarea procedurilor de piercing corporal și implantul dermal persoanelor cu vârstă sub 16 ani, cu excepția piercingului din zona urechii.

(2) Este interzisă efectuarea procedurilor de tatuare cosmetică și artistică a persoanelor cu vârsta sub 18 ani.

(3) Se pot executa proceduri de piercing corporal persoanelor cu vârsta cuprinsă între 14 si 16 ani și de tatuare artistică și cosmetică persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani numai în situația în care minorul este însoțit de părinte, tutore sau curator, după caz. Părintele, tutorele sau curatorul, după caz, trebuie să semneze o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că este de acord cu efectuarea procedurii la minor.

(4) Este interzisă efectuarea piercingului la nivelul organelor genitale la persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

(5) Este interzisă efectuarea de implanturi dermale la nivelul organelor genitale.

Așadar, la piercing ai voie, însă doar cu părinții. Care mai e miza rebeliunii, a independenței dacă vii cu ei la piercing? Cât privește tatuajele, ele sunt interzise complet pentru cei sub 18 ani, așa că nu mai ai dilema din propoziția precedentă.

Dacă ne  gândim că piercing sunt și cerceii, e de văzut cât se respectă indicația din lege că lucrarea trebuie făcută la un cabinet specializat.

Din ordin lipsește avertizarea că scoaterea unui tatuaj e mai scumpă. La Hollywood e o practică obișnuită să elimini tatuajul cu numele fostului, fostei, vedete ca Angelina Jolie, Melanie Griffith, Megan Fox, Mark Anthony, Johnny Depp („Wimona forever”), Denise Richard etc procedând așa (Dockterman, 2014).

Un motiv poate fi și ideologic. Cineva își poate tatua secera și ciocanul și apoi să se mute la neoliberalism.

Poate fi și dezafilierea de la o bandă. De regulă, în pușcării tatuajul are o funcție de senioritate și este parte din comunicarea nonverbală (Piley, 2014, 46). Există mai multe tipuri de tatuaje, cred unii autori (Piley, 2014, 46-52): inițiale (care abreviază numele bandei), numere, care de regulă trimit la locația bandei și în al treilea rând simbolisme asociate organizației. În plus, putem avea combinații între aceste tipuri (Piley, 2014, 52).

tatuaje

Poți folosi numele întreg al bandei, însă este o practică răspândită folosirea inițialelor, acronimelor: AB  pentru Aryan Brotherhood;  NF pentru Nuestra  Familia, EME pentru Mexican  Mafia;  TS  pentru Texas Syndicate, BGF pentru Black Guerrilla Family etc (Piley, 2014, 50). Cât privește numerele, aceste pot fi numere de stradă, de bloc, coduri poștale ale zonei, coduri care rămân așa, chiar dacă banda se mută între timp (Piley, 2014, 51). Cât privește tatuajele cele simbolice sunt și cele mai greu de interpretat (Piley, 2014, 51). De exemplu, Mexican Mafia are o mână neagră (mano  negra) sau un vultur cu un șarpe în gură în formă de M, Nuestra  Familia are o pălărie mexicană pe o macete din al cărei vârf curge sânge, Black  Guerrilla  Family are un dragon încolăcit pe un turn de închisoare etc (Piley, 2014, 51).

Revenind la ordinul ministerial, acesta are totuși meritul că nu-ți spune ce trebuie să imprimi: tricolorul, deșteaptă-te române etc. Unul din 6 ruși spune că ar accepta să-și tatueze steagul Rusiei (Interfax, 2016). O întrebare separată este cum ar arăta niște tatuaje finanțate prin fonduri europene. Ar fi 3D? Ar avea simbolurile din ghidul solicitantului?

Cât privește restricțiile simbolurilor din tatuaje un text relevant poate fi ordonanța 31 din 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii (OUG 31, 2002): Potrivit Articolului 4 (1) „Confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi”. Restricțiile pe conținut apar însă și în Constituție. Aceasta pare un text mai important și mult mai complet, mai ales că în constituție dai și de ura de clasă, nu doar de rasă (Constituție, 30).

Articolul 30 din Constituția României este despre libertatea de exprimare:

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(3) Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații.

(4) Nici o publicație nu poate fi suprimată.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligația de a face publică sursa finanțării.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ura națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violența publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

(8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunostința publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege (Constituție, 2003).

Primele 4 paragrafe se contrazic cu ultimele 4 și poți încerca oricâte combinații de conjuncții a căror valoare de adevăr ar fi mereu falsul: 1 cu 5, 2 cu 8, 3 cu 7, 1 cu 8 etc.

Ce fac dacă un client cere un tatuaj obscen? Îl fac sau resping comanda că-ți încalcă articolul 30 paragraful 8, fiind manifestare obscenă, contrară bunelor moravuri?

Așadar, Constituția României spune la articolul 30 că libertatea de exprimare e inviolabilă. 3 rânduri mai încolo vezi că de fapt e limitată, e violabilă. O sugestie ar fi dascălii din generală să scadă standardele la verificarea compunerilor „cum mi-am petrecut vacanța”, din moment ce în Constituție, în legea fundamentală ai 3 contradicții în două rânduri.

Sunt multe neînțelegeri legate de mulți termeni. De exemplu, ajut un pensionar să treacă strada și remarc după „ce socialist am fost!” Nu este despre asta socialismul. Este despre ajutor prin crimă și/sau furt, dozate în funcție de tipul de socialism (comunism, nazism, social-democrație), nu despre donații sau forme de ajutor voluntar. La fel corectitudinea politică. Una este recomandarea morală (=nu are sancțiuni juridice) să nu folosești anumiți termeni prin care ai răni membrii unei comunități etnice, expresii jignitoare, recomandare care e ok, e neproblematică. Dacă simți că folosirea anumitor cuvinte rănește sentimentele unor membrii ai unor comunități etnice, e de bun simț să te abții. Alta e să pârăști la poliție (=sancțiuni juridice) că o persoană folosește anumite cuvinte. Sau ai și alternativa să reclami la poliția gândirii, adică la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării  (CNCD). Corectitudinea politică nu e o simplă recomandare benignă să nu jignești anumite comunități, ci e din alt film. Filmul se numește 1984. E la fel ca restricțiile din trecut privind libertatea de exprimare legate de blasfemie. Însă probabil cei din trecut erau niște bigoți, adversarii libertății de exprimare de azi sunt progresiști și cu foarte mult simț critic și din alt aluat, altă ligă.

Spre deosebire de programul fascist italian (Fascism, 1919) cel nazist atinge problema libertății de exprimare. Paragraful 23 din programul nazist e pe libertatea de exprimare și nu pare unul foarte generos (Nazism, 1933). Acum, chiar dacă nu era tipărit, cine crede că în nazism puteai să spui orice, oricum, despre oricine fără nicio sancțiune? Aveai o interzicere de facto, chiar dacă nu aveai codificată interdicția pe undeva prin vreun document.

Reprimarea libertății de expresie în social-democrația contemporană pare genul de luptă din interior cu nazismul. Câștigă lupta, copiindu-i politicile, practicile, cum ar fi limitarea libertății de exprimare. Sunt oameni care cred că interzicerea libertății de exprimare n-are nimic în comun cu nazismul, ci dimpotrivă, pentru că, în fond, interzici simboluri naziste cum ar fi zvastica, dar nu procesează, nu merg la nivelul de abstracție următor, că în ambele cazuri e limitată libertatea de exprimare, chiar dacă e diferit conținutul interzis. Se procedează la fel, doar că la un alt nivel. Ar putea avea surprize și mai mari dacă ar citi programele politice, ar descoperi că intervenționismul, controlul societății de către stat nu e o cucerire UE, ci apare și la oameni cu care credeai că ești într-un conflict ireconciliabil. Dacă te uiți pe programul lui Mussolini sau cel al lui Hitler, vei vedea că ai în comun nu doar interzicerea libertății de exprimare, ci și un control masiv al societății de către stat. Cu amendamente minime, cele două programe par scrise de birocrații UE. Economia socială de piață cel puțin în forma sa actuală nu mai seamănă deloc cu versiunea inițială, versiunea ordoliberală a lui Erhard, care era un fel de liberalism clasic cu puțină protecție socială și care a revitalizat Germania după război, ci seamănă mai degrabă cu corporatismul fascist. Oamenii care luptă non-stop cu fascismul și oriunde, pe Facebook, în parc, la serviciu, în vizită la neamuri etc, s-ar putea să aibă surprize văzând cu câte lucruri sunt de acord în programul fascist asociat cu Mussolini sau chiar cu cel nazist din 33, dacă-i scoți cele 5-6 referiri la rasă. Însă efectul are loc doar dacă citești aceste programe de o pagină fiecare. It’s magic!

 

Bibliografie:

Constituția României:

http://www.dreptonline.ro/legislatie/constitutia_romaniei.php, accesat 10.09.2016;

Dockterman, Eliana. 2014, Melanie Griffith and 6 Other Celebrities Who Had Tattoos of Lovers Removed.

în Time.com. 6/30/2014, p29-29. 1p;

Fascism, 1919:

http://www.conservapedia.com/Fascist_Manifesto,_1919,

Interfax, 2016, One out of every six Russians is ready to get tattoo featuring Russian flag or emblem – poll. Russia & FSU General News, 8/19/2016;

Leviticul, 19:28: Leviticul, cartea a treia a lui Moise. Capitolul 19

http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=47&cap=19, accesat 09.09.2016;

Nazism, 1933:

http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Holocaust/naziprog.html, accesat 10.09.2016;

OM 1136, 2007:Ordin nr. 1136/2007:

http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_norma_igiena_cabinete_infrumusetare_corporala.php, accesat 10.09.2016;

OM 930, 2014:Ordin nr. 930/2014:

http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_930_2014_modificare_ordin_norme_igiena_cabinete_infrumusetare_corporala_ordin_proceduril_reglementare_sanitara_proiecte_amplasare_amenajare_functionare_obiective_risc_starea_sanatatii_populatiei.php, accesat 10.09.2016;

OUG 31, 2002: Ordonanța de urgență nr.31 din 13 martie 2002:

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34759, accesat 10.09.2016;

Piley, William. 2006, Interpreting Gang Tattoos în Corrections Today. Apr2006, Vol. 68 Issue 2, p46-53. 5p;

Rothbard, Murray N. , 2006, For a New Liberty. The Libertarian Manifesto, Murray N.Rothbard, Alabama:

https://mises.org/library/new-liberty-libertarian-manifesto, accesat 10.09.2016.

Rothbard, Murray N. , 2009, Man, Economy, and State, with Power and Market:

https://mises.org/library/man-economy-and-state-power-and-market, accesat 10.09.2016;

***

Autor: Costel Stavarache

66 Shares
Share
Tweet
Share