24 June 2019
Home / Articole / Succesul reformei școlare în Marea Britanie

Succesul reformei școlare în Marea Britanie

177 Shares

Statutul de “Academy School” a fost creat la începutul anului 2000 de către guvernul laburist al lui Tony Blair. David Cameron a accelerat reforma și numărul școlilor cu acest statut a crescut constant până la aproape 4000 la sfârșitul anului 2014 (a se vedea tabelul anexat). 15 ani mai târziu, succesul pare total pentru acest sistem școlar, care combină autonomia și concurența. Este chiar de așteptat ca cele mai multe școli să intre sub incidența acestui statut începând cu anul 2020.

La începutul anului 2015, IREF a publicat un studiu dedicat sistemului școlilor britanice Academy Schools. Ne-am dorit să aflăm mai mult și ne-am dus să vizităm una dintre aceste școli situată în orașul Bath, la aproximativ 200 km de Londra.

Să ne amintim că “academiile” sunt școli independente, cu toate că rămân subvenționate de guvern. Ele sunt inspirate din “școlile charter” care există în Statele Unite ale Americii. Ele au aceleași reguli ca și școlile de stat pentru admitere, dar nu sunt obligate să urmeze curriculum-ul național. Ele pot decide cuantumul remunerației profesorilor, ca și condițiile de lucru ale acestora. Sunt finanțate direct de la guvern și sunt independente de administrația publică locală (care, pe timpuri, avea în administrație scolile)

Există 3 tipuri de “academii”: 1) o academie “convertită”, adică o școală publică care a ales în mod voluntar să devină o academie. Acesta trebuie să îndeplinească anumite cerințe pentru a fi transformată, fără un sponsor. De exemplu, guvernul va analiza rezultatele testelor și rapoartele de inspecție pentru a vedea dacă școala îndeplinește cerințele necesare pentru a fi independentă; 2) Academia “sponsorizată”, parte a strategiei de intervenție pentru cele mai proaste școli din țară. Aceste școli pot căuta un sponsor aprobat de guvern, care este, prin urmare, responsabil cu îmbunătățirea nivelului școlar. Un sponsor poate fi o organizație de caritate, companie, universitate, sau o altă școală. Sponsorul nu da bani școlii, dar o gestionează îndeaproape împreună cu managerul, căruia îi oferă toate sfaturile necesare și 3) “școli libere”, care sunt școli noi fondate de către o persoană sau un grup de persoane (grup de părinți, o universitate sau de caritate).

Numar de scoli

Școala de fete Hayesfield de Bath a devenit o “academie” în 2011 și directorul acesteia, Emma Yates, este mândră. Peste1200 de elevi studiază în această instituție care se bucură de o autonomie reală. “Tranziția la acest statut ne-a dat noi responsabilități”, spune directoarea. “M-am înconjurat rapid de cinci persoane de încredere și am analizat funcționarea școlii din toate punctele de vedere. Am înțeles că acum aceasta trebuie să obțină într-adevăr rezultate bune “. Din 2011 încoace, școala primește bani direct de la guvern și îi folosește după cum consideră potrivit. Dar managerul este responsabil pentru asta. El (sau ea) angajează sau concediază personalul, inclusiv pe profesori. De altfel, putem vedea anunțurile cu oferte de locuri de muncă în această școală și doamna Yates ne arată mai multe CV-uri de profesori pe care le-a primit. Ai crede că te afli într-o companie privată.

Bucurându-se de o autonomie reală, școala a avut posibilitatea de a schimba și de a îmbunătăți programele și cursurile și de a construi parteneriate atât cu alte școli și universități cât și cu companii. Profilul său de școală de artă nu o împiedică să deschidă un departament dedicat noilor tehnologii. De asemenea, libertatea de a folosi bugetul îi permite să atragă părți interesate din exterior: cadre universitare sau persoane care lucrează în sectorul privat pot fi plătite în vederea susținerii unor conferințe sau chiar a unor cursuri în școală. “Este intotdeauna un plus pentru școala noastră”, ne spune directoarea.

“Peste noapte, am devenit antreprenor”, recunoaste dna Yates. Cu toate riscurile pe care le presupune acest demers. Pentru că acum este responsabilă. În primul rând în fața părinților care urmăresc rezultatele școlii și ar putea alege o alta. Așa funcționează concurența. Apoi, în fața inspectorilor școlari care verifică un buna gestiune a școlii și rezultatele acesteia. Școala Hayesfield a făcut progrese enorme începând cu anul 2011 și se numără printre școlile cu cele mai bune rezultate. În 2010, 76% dintre elevi au avut, la terminarea studiilor, nivelul 3. În 2015, acest procent a ajuns la 73%.

In graficul alaturat  vedem că rezultatele la examene (echivalente Bacalaureatului din Franța) sunt mai bune în Academii “convertite”: peste 93% din ele au atins nivelul 4 (cel mai bun ) în 2014.

Note

Progresul realizat de școlile aflate sub statutul de “Academie” sunt incontestabile. Acest statut care conferă o autonomie reală și sporesc competiția ar putea reprezenta un model pentru școala franceză, care depinde de administrația publică centrală. Modificarea statutului școlilor noastre ar putea doar să imbunatațească rezultatele elevilor și să-i responsabilizeze pe directori și pe profesori.

***

Acest articol este o traducere după Le succès de la réforme scolaire au Royaume-Uni: Incursion dans une Academy School.

***

educatie

Soluția optimă este o reformă încă mai radicală: privatizarea școlilor publice către profesori sau comunitățile locale (ceea ce ar genera cele mai bune stimulente pentru un management adecvat) + posibilitatea înființării cu ușurință de școli private + homeschooling. Nu există limite pentru concurență, cu cât concurența este mai amplă, cu atât publicul are mai ușor de ales, cu atât diplomele capătă valoare.

Finanțarea publică trebuie să meargă direct către elev, nu către școală, pentru a întări disciplina și performanța academică prin “constrângeri bugetare tari”.

177 Shares
177 Shares
Share
Tweet
Share