18 September 2020
Home / Nevoia de reforme / Ştiinţa şi numărul de parlamentari

Ştiinţa şi numărul de parlamentari

În ceea ce mi se pare a fi cea mai originală abordare a subiectului reducerii numărului de parlamentari, Dan Şelaru aduce în atenţie munca unor cercetători care şi-au propus să determine formula de calcul a numărului optim de parlamentari. Ei zic că numărul parlamentarilor ar trebui să fie egal cu numărul populaţiei ridicat la puterea 0,4. Un rezumat al studiului poate fi citit aici.

Studiul este interesant, însă marea lui problemă este că nu reflectă considerentele teoretice de la care pornesc autorii lui: cu cât numărul de parlamentari creşte, cu atât procesul de luare a deciziilor este mai greoi; invers, cu cât numărul aleşilor este mai mic, cu atât reprezentativitatea acestora scade. Această afirmaţie este corectă. Dar ce legătură are ea cu formula de calcul a mărimii parlamentului?

Pentru a fi mai precis, nu mărimea relativă a parlamentului este cea care contează pentru eficacitatea procesului democratic, ci mărimea absolută. De pildă, Franţa are 898 de parlamentari, iar parlamentul european are 785 de locuri. Este evident că procesul decizional în aceste adunări este, ceteris paribus, mai dificil decât în parlamentul României, care numără doar 452 de locuri. Altfel spus, dacă este să ne legăm de numărul parlamentarilor, atunci nu se poate spune că parlamentul României este ineficient deoarece are prea mulţi parlamentari raportat la numărul de locuitori, pentru că nu acest indicator contează. Tot ce putem spune este că parlamentul are prea multe locuri, punct.

Acum, stabilirea numărului parlamentarilor derivă dintr-o decizie arbitrară – democratică, dar arbitrară. Dacă suficient de mulţi parlamentari cred că sunt prea mulţi, atunci se va decide reducerea numărului. Nu este loc pentru nicio regulă ştiinţifică aici. Pentru că tot ce are de spus ştiinţa este că democraţia funcţionează cu atât mai prost cu cât numărul celor care votează este mai mare. Această teză se aplică la orice nivel, în orice domeniu. Este valabil şi pentru corporaţii şi pentru adunările politice.

La urma-urmei, ceea ce trebuie să ne intereseze nu este faptul că parlamentul funcţionează greoi, ci faptul că este rupt de interesele cetăţenilor. Nu ne trebuie un parlament mai „eficient”, ci un parlament mai responsabil. Observaţi că această este o problemă generală de guvernanţă – corporativă sau politică. „Deficitul democratic” (pentru a prelua o expresie larg uzitată) are în vedere tocmai lipsa de responsabilitate a aleşilor faţă de alegători. If anything, reducerea numărului de parlamentari nu va îmbunătăţi în niciun caz situaţia, pentru că aşa cum am spus, cu cât numărul parlamentarilor scade, cu atât reprezentativitatea lor are de suferit. Aşadar, dacă suntem nemulţumiţi de parlamentul actual, este nevoie de o altfel de reformă.

4 Shares
Share
Tweet
Share