29 June 2017
Știri pe scurt
Home / Analiză-Statistică / Singura eroare mai mare decât salariul minim: salariul minim centralizat

Singura eroare mai mare decât salariul minim: salariul minim centralizat

Un singur lucru este mai rău decât instituirea salariului minim: stabilirea acestuia într-o manieră centralistă, la un nivel uniform în întreaga țară. De ce? Deoarece există discrepanțe regionale în ceea ce privește condițiile de producție: infrastructura este mai mult sau mai puțin săracă, capitalul uman este mai mult sau mai puțin adecvată, până și calitatea administrației publice este mai bună sau mai proastă. Urmarea firească a acestor diferențe în condițiile de producție este diferența de bunăstare: acolo unde productivitatea este mai mare, salariile sunt mai mari și lumea trăiește mai bine; acolo unde productivitatea este mică, lumea trăiește mai prost.

Ce se întâmplă dacă salariul minim – adică interdicția de a angaja forță de muncă sub un anumit salariu – este stabilit uniform la nivelul întregii economii? Efectele sale vor fi diferite în plan regional în funcție de variațiile de productivitate. Este posibil ca în regiunea cu salarii oricum mari, unde practic toată lumea are un loc de muncă, impactul acestuia asupra pieței muncii să fie minim sau aproape inexistent. În schimb, în regiunea în care productivitatea multor salariați este inferioară salariului minim, angajarea forței de muncă să aibă de suferit (vorbim de tineri și de persoanele slab calificate).

Știm că salariul minim distruge locuri de muncă tocmai în sectorul job-urilor care necesită o calificare redusă, afectând bunăstarea muncitorilor săraci – vedeți aici o trecere în revistă a literaturii științifice recente. Stabilirea centralizată a acestuia are un efect negativ suplimentar: sporește inegalitatea regională, accentuând diferențele dintre zonele sărace (unde angajarea forței de muncă va fi și mai descurajată de acum încolo) și cele bogate (unde capitalul acumulat deja asigură un nivel confortabil al productivității, în stare să suporte salariul minim)

Asimetria bunăstării este surprinsă prin indicatorul PIB/locuitor. Din păcate România este foarte polarizată. Regiunea București-Ilfov are un PIB/locuitor de 17400 euro, în vreme ce în regiunea Nord-Est acest indicator este de doar 4500 euro. Mai simplu și pe românește, productivitatea bucureștenilor este de aproape 4 ori mai mare decât productivitatea moldovenilor din nord-estul țării. Pe cine credeți că o să doară mai tare creșterea salariului minim?!

salariul minim romania

 

Mai jos aveți o comparație cu SUA. Și în SUA există disparități economice între state, dar ele nu sunt atât de mari ca în România. Polii dezvoltării sunt Alaska, cu 66160 dolari/loc. și Mississippi cu 31551 dolari/loc. Adică cel mai bogat stat este doar de două ori mai bogat decât cel mai sărac stat. Atenție, am scos din clasament DC, unde PIB/loc. este foarte mare, deoarece relevanța acestui stat în economia de ansamblu a SUA este extrem de mică; în schimb, nu același lucru se poate spune despre București, unde se produce un sfert din PIB-ul României.

salariul minim SUA

 

Diferențele dintre România și SUA nu se opresc însă aici. Chiar dacă economia SUA nu este atât de asimetrică regional, salariul minim variază de la stat la stat. În general, el variază în același sens cu productivitatea: în zonele sărace salariul minim este mai scăzut, în cele bogate este mai înalt. Acest lucru permite o mai bună preluare a șocului și sacrificarea unui număr mai mic de locuri de muncă. Chiar și așa, studiile recente arată că creșterea salariului minim a dus la pierderea a 100 000-200 000 de slujbe la nivel național, de la criză încoace (vezi link-ul de la începutul postării).

Hai să punem și altfel problema, în termeni politici. În România vorbim de descentralizare dintotdeauna, dar n-am descentralizat nimic. De ce este bună descentralizarea? Deoarece permite un mai bun control al cetățenilor asupra aleșilor în funcții publice; implicit, pavează drumul către politici mai bune pentru comunități. Dacă o anumită măsură, să zicem creșterea salariului minim, este luată la nivel național iar efectele sale nocive sunt foarte disipate, atunci sunt șanse mici ca lumea să iasă în stradă și să vină să protesteze la București împotriva guvernului. În schimb, aceste șanse cresc dacă măsura ar fi luată la nivel local.

Poate că este naiv să cerem descentralizarea salariului minim. Dar sper că măcar am reușit să ridic câteva semne de întrebare. Primul-ministru zicea că guvernul face analize, studii, chestii-socoteli înainte de a aproba creșterea salariului minim. Sincer, nu voi crede o iotă până când aceste studii nu vor fi făcute publice. Până atunci cred că se poartă negocieri pe sub masă cu principalii jucători de pe piață (marile sindicate, marile corporații), în vreme ca marea masă a cetățenilor interesați și afectați este – cum altfel?! – sacrificată.

***

Ideea descentralizării salariului minim nu-mi aparține, am văzut-o prima dată la Valentin Cojanu și am menționat-o în Este salariul minim doar o formă de inginerie socială?

22 Shares
Share
Tweet
Share
Stumble