21 April 2019
Home / Istorie economica / Remember 1989 (II): ce am făcut după Revoluție?

Remember 1989 (II): ce am făcut după Revoluție?

Ce s-a întâmplat după ce am abandonat regimul comunist? Confruntată cu dorințele consumatorilor, vechea structură a economiei s-a prăbușit, antrenând scăderea masivă a PIB. Acest lucru era de așteptat. Ce nu era de așteptat a fost lentoarea ajustării. Abia în anul 2004 am ajuns la nivelul PIB înregistrat în ultimul an de comunism, 1989. În comparație, Polonia a depășit mult mai rapid faza ajustărilor și s-a înscris pe o traiectorie puternic ascendentă, astfel încât în momentul în care noi abia atinsesem PIB-ul din 1989 ea înregistra o producție cu peste 60% mai mare. Aceasta este, pe scurt, diferența dintre terapia de șoc aplicată în Polonia și reforma graduală – adoptată de România. Sau, dacă vreți, dintre viziunea unui economist pro-piață (Leszek Balcerowicz) și a unui nostalgic socialist (Ion Iliescu). Observați și creșterea liniară a Poloniei, spre deosebire de creșterea împiedicată a României, care a trebuit să depășească mini-boom-ul nociv generat de creșterea cheltuielilor în timpul guvernării Văcăroiu.

 Romania - Polonia

Reforma graduală a fost o eroare. Nu trebuia să o implementăm pentru a observa cât de eronată este. Trebuia doar să acordăm atenție argumentelor teoretice avansate de decenii împotriva socialismului. Și mai era nevoie de ceva: de o clasă politică un pic altruistă, căreia să îi pese și de bunăstarea populației nu doar de fotoliile călduțe capturate după Revoluție.

La prima vedere am fi tentați să credem că începuturile capitaliste ale României post-revoluționare au fost grele. Corect. Paradoxal însă, situația actuală este chiar mai dificilă. Știu că vă vine greu să credeți, dar energia specifică pieței libere și frenezia acumulării de capital au fost destul de prezente (chiar dacă nu la scara pe care ne-am fi dorit-o) în primii de ani de liberalizare a economiei. Deși PIB-ul s-a scufundat – majoritatea întreprinderilor de stat rămânând fără clienți – rata investițiilor a cunoscut o tendință ușor ascendentă. Vă întrebați cine făcea investiții în acei ani? Răspunsul e simplu: românii, oamenii de rând care scoteau banii puși la ciorap și începeau să deschidă primul non-stop, prima consignație, primul atelier. Fără prea mare frică de ANAF (pe vremea aceea nu exista, din fericire) și profitând de regimul fiscal avantajos investițiilor. La fel s-a întâmplat în Polonia, scăderea PIB nu s-a corelat cu scăderea investițiilor.

După cum puteți vedea, nu același lucru se poate spune dacă ne referim la criza din 2009. De această dată PIB a scăzut concomitent cu investițiile. De ce? Deoarece economia „privată” României este în prezent dependentă de creditul bancar și de comenzile de stat. Dacă băncile au stopat creditarea și statul a pus frână cheltuielilor atunci tot mediul de afaceri a căzut.

Investitii

Investitii 2

 Economiști dumneavoastră, părerea mea este că economia României a manifestat mai mult dinamism imediat după Revoluție, decât în ultima vreme când degeaba se numește economie de piață funcțională – fiindcă nu este. Astăzi economia României este o economie sufocată. Stă încurcată în sforile datoriilor bancare și zăpăcită de birurile amețitoare ridicate an de an. Cine o mai eliberează de această dată?

[layout show=”1″]

5 Shares
Share
Tweet
Share