14 July 2020
Home / Articole / Reforma statului în V for Vendetta

Reforma statului în V for Vendetta

Există două sensuri ale termenului „revoluție”:

  • schimbare fundamentală, structurală de sistem;
  • răsturnare violentă de sistem;

Primul este despre scopul, rezultatul obținut și opusul revoluției ar fi reforma. Aici revoluționar se opune lui gradual, schimbărilor mici, pas cu pas, piecemeal. Revoluția se pune ajustărilor. Toate îmbunătățirile graduale, toate policy-urile sunt reforme. Începerea școlii de la 8 ani este o reformă, privatizarea educației este revoluționară. Se schimbă complet forma de proprietate, se trece de la gestiunea la comun la proprietate privată. Starea de lucruri obținută este radical diferită de cea de dinainte.

Al doilea sens este despre mijloace, în particular despre folosirea de mijloace violente. De exemplu, sensul marxist, de confiscare violentă a averii a burghezilor de către muncitori este unul revoluționar. Marx este sceptic că burghezia va ceda de bună voie mijloacele de producție și recomandă o confiscare violentă a averii lor de către muncitori. Tot amenințător Lenin va spune ceva mai încolo că burghezia își va rupe dinții în mașinăria de partid. În cel de-al doilea sens al termenului „revoluție” opusul e schimbarea pașnică. Alternative standard pașnice la revoluție ar fi democrația și nesupunerea civică.

Democrația este percepută ca o formă pașnică de schimbare a regimului. Aici nu avem o confruntare fizică, să spunem, a susținătorilor PNL cu cei ai PSD. Prin alegeri democratice numărăm voturi mai degrabă decât să numărăm capete sparte[1]. Uneori în stânga contemporană democrația este gândită ca opusă capitalismului, prima producând o lume dreaptă, ultimul una nedreaptă. În această interpretare mainstream democrația ar fi un fel de socialism soft, fără moarte, care redistribuie resurse, asigură un trai decent, educație gratuită etc. În realitate democrația este doar o regulă de decizie, una formală, care nu ne spune nimic pe conținut, că va fi selectat un sistem comunist sau unul capitalist. Depinde ce preferințe ideologice au oamenii din acea comunitate. Democrația nu este prin natura sa socialistă, colectivistă cum crede Hoppe[2] sau stânga contemporană.

O altă formă clasică nonviolentă de schimbare de regim este nesupunerea civică. De exemplu, o parte din contribuabili poate decide să nu mai plătească taxe. Atitudinea este revoluționară, taxele fiind ceva obișnuit de când lumea, ca și moartea. Dacă și reușesc să impună o societate fără taxe, avem un rezultat revoluționar, o schimbare structurală de sistem, fără să fie folosite mijloace violente pentru a ajunge la acest rezultat. În noua societate avem o abolire a statului, servicii esențiale precum tribunale, armată, poliție fiind oferite non-monopolist și non-coercitiv  pe o piață privată a agențiilor de protecție, ca și serviciile de cablu sau telefonie mobilă.

Schimbarea de regim nu trebuie să fie necesar violentă. Așa înțelegem de ce nu se suprapun cele două sensuri. Poți avea revoluție în primul sens de schimbare fundamentală fără ca trecerea să se facă prin violență (=sensul 2), nici măcar defensiv.

Revoluționare pot fi gândurile și acțiunile prescrise de aceste gânduri.

Revoluția română din 1989 a fost revoluție în ambele sensuri:

-structural s-a trecut de la o societate în care este interzisă proprietatea privată asupra mijloacelor de producție (muncă, pământ, capital) la una în care este permisă proprietatea privată asupra mijloacelor de producție. Dacă populația ar fi luat suta de lei oferită de Ceaușescu n-am fi avut o revoluție, ci o reformă.

-în schimbarea regimului s-a folosit violența, chiar dacă în principal de către autorități și defensiv de manifestanți; în general a fost o chestie cu sânge.

În V for Vendetta avem o reformă sau o revoluție?[3] În al doilea sens al termenului „revoluție”, cel de folosire a violenței, aruncarea în aer a parlamentului este o revoluție. Despre primul sens nu știm  nimic, pentru că nu știm ce a urmat, pentru a compara cu sistemul existent, care era fascismul.

vendetta

Masca personajului din V for Vendetta e folosită frecvent de mișcarea Occupy[4] (poate că acest nume milităresc al mișcării n-a fost ales degeaba, având în vedere înclinațiile lor totalitare, neliberale). Vrea personajul principal comunismele mișcării Occupy? Chiar dacă autorul scenariului ar simpatiza cu astfel de vederi, personajul filmului nu le cere. După dărâmarea clădirii parlamentului n-avem programe de distribuție după nevoi. Nu avem suficiente elemente să spunem că avem o revoluție și în primul sens, cel de schimbare structurală. Pentru unii autori nici în trecut socialismul nu ar fi fost atât de radical pe cât se voia, fiind o mișcare confuză care combină scopuri Whig (liberale) cu mijloace Tory (coercitive)[5].

Dacă însă s-ar fi trecut la o societate comunistă, dacă am avea o chestie Occupy atunci n-avem o revoluție în primul sens, cel de schimbare structurală, ci doar o reformă a statului. Noul sistem, comunismul este doar puțin mai toxic decât fascismul, sistemul default. Comunismul nu diferă esențial de fascism, în ambele fiind prezente controlul total al societății de către stat (sau de către liderii comunelor dacă ne referim la anarho-comunism). Sunt facțiuni rivale ale aceluiași gen, socialismul hard, totalitarismul, cu moarte și au același drum: controlul total al individului.

***

Autor: Costel Stavarache

***

Bibliografie:

[1] Stephen, J.F. Liberty, Equality, Fraternity, Londra, p.27 apud Hayek, Friedrich A. von, 1998, Constituția libertății, Polirom, Iași, pp.451-452;

[2] Hoppe, Hans-Hermann. 2007, Democracy. The God’That Failed, Transaction Publishers

New Brunswick;

[3] V for Vendetta, 2005:

http://www.imdb.com/title/tt0434409/, accesat 21.11.2016;

 

[4] ‘Vendetta’ Mask Becomes Symbol of Occupy Protests, 2011:

http://www.usnews.com/news/articles/2011/11/04/vendetta-mask-becomes-symbol-of-occupy-protests, accesat 19.11.2016;

[5] Rothbard, Murray N. 2013, Meaning of Revolution:

https://www.lewrockwell.com/2013/07/murray-n-rothbard/the-meaning-of-revolution/, accesat 20.11.2016;

 

37 Shares
Share
Tweet
Share