29 June 2017
Știri pe scurt
Home / Aberaţia de intervenţie / Programul Primul job – o frecție socialistă la problema angajării tinerilor

Programul Primul job – o frecție socialistă la problema angajării tinerilor

Statul va lansa programul “Primul loc de muncă”, prin care va crea în birocrația guvernamentală posturi speciale pentru tineri și, se speră, ulterior va subvenționa salariile celor care își iau prima slujbă în sectorul privat. Celor care cred că programul va avea efecte benefice în economie, să le amintim următoarele:

Statul are trei metode prin care poate plăti salarii:

  • Confiscând direct resursele cetățenilor prin impozite;
  • Confiscând indirect resursele cetățenilor prin inflație (tipărind bani);
  • Împrumutându-se, convingând creditorii că în viitor va fi în stare să ramburseze suma primită prin una din cele două metode de mai sus.

Acum, guvernul face mare caz de faptul că primește finanțare nerambursabilă de la UE pentru acest program și că astfel, vezi Doamne, programul nu ne costă nimic! Ideea este o păcăleală tipic de alba-neagra: în vreme ce te ține cu ochii în stânga, guvernul te decapitalizează prin dreapta. Concret, politicienii vor ca tu, cititorule, să gândești în termeni monetari: „Uite, banii vin de la UE, statul îi dă tinerilor, restul lumii nu pierde nici un leu”. În realitate, tinerii angajați de stat au nevoie de resurse, de bunuri reale pentru traiul de zi cu zi; nu banii în sine îi interesează pe ei, ci mâncarea sau benzina pe care o pot cumpăra cu acești bani. De unde vor lua noii slujbași ai națiunii aceste resurse? De la noi, restul, evident! Căci doar nu ne dă UE  benzină sau mâncare gratis! UE ne dă doar bani, că nu o doare tiparnița. Dar problema este că atunci când tinerii funcționari se vor duce la piață să cheltuiască primul salariu, ei vor încerca să cumpere pătrunjel, cartofi și ceapă. Practic vor licita mărfuri și servicii în schimbul bancnotelor. Astfel, vor concura cu noi ceilalți, pentru a obține posesia a ceea ce, în esență, este o cantitate limitată de resurse.

Indiferent cum face rost de bani pentru a crea locuri de muncă, statul reduce veniturile populației. Cu cât este mai generos cu clientela politică, cu atât înfige mâna mai adânc în buzunarul celorlalți membri ai societății.

Pe scurt, guvernul nu poate crea locuri de muncă. Creșterea numărului de slujbe la stat sau plătite din banii statului nu echivalează cu sporirea bunăstării generale, pur și simplu pentru că guvernul nu poate fabrica resurse din pix. Crearea unor locuri de muncă din bani publici înseamnă micșorarea venitului disponibil în sectorul privat și pierderea unor locuri de muncă aici.

 

Dig

Acest program ar incujara forta de munca, tineretul ca sa munceasca si cred ca e primordial pentru un tanar sa aiba un loc de munca stabil, prin care sa produca si sa isi achizitioneze si masina si casa“,

spune un profesor și rectorul unei importante universități. Minunat. Deci, după ce că vom plăti prin taxe salariile unora, le vom suporta și prima casă și prima mașină, ca distracția să fie completă. Mai lipsește doar ca statul să decidă exact UNDE să muncească tineretul, CÂT de mare să fie casa și CÂND să circule cu mașina pe drumurile patriei. În timpul comunismului erau repartizați la Avântul Prăbușirea sau pe șantiere (buletin de București se obținea greu, deh), înghesuiți în cartierele dormitor și lăsați să circule un week-end da-unul nu, în funcție de numărul de înmatriculare al mașinii. Dar toate la timpul lor, să nu anticipăm… altfel pierdem tot amuzamentul.

Și asta nu e tot. Tinerii angajați de stat vor fi plătiți pentru servicii lipsite de importanță, din perspectiva societății. Ce activități sunt importante pentru societate? Acelea care aduc profit – care sunt capabile, deci, să creeze plus-valoare; acelea care folosesc resurse ieftine (deci subevaluate din prisma consumatorilor) pentru a produce mărfuri și servicii la un preț superior, preț pe care consumatorii sunt de acord să-l plătească. Dacă o activitate nu aduce profit, atunci înseamnă că ea risipește resursele; înseamnă că societatea ar fi trăit mai bine dacă resursele respective ar fi fost utilizate într-o altă activitate, care chiar produce bunuri și servicii intens cerute de consumatori. Așadar, doar piața ne poate spune ce vor cu adevărat oamenii, doar piața ne arată intensitatea nevoilor publicului.

Tinerii angajați prin programul guvernului vor constitui o forță de muncă irosită, deoarece nu vor fi angrenați într-o producție rentabilă. Iar faptul că, pentru plata salariilor lor, puterea de cumpărare va fi transferată de la restul populației, înseamnă că în circuitul pieței vor rămâne mai puține resurse. Vor exista practic mai puține resurse disponibile pentru activități profitabile. Nevoile societății vor fi mai prost satisfăcute. Și acest lucru e destul de intuitiv, cred: pe timpul lui Ceaușescu, nevoile publicului erau extrem de prost satisfăcute; dar toată lumea avea un job, corect?!

22 Shares
Share
Tweet
Share
Stumble