7 December 2019
Home / Articole / Programele electorale, mașini pentru obținut voturi (interviu Q Magazine)

Programele electorale, mașini pentru obținut voturi (interviu Q Magazine)

130 Shares

Ar fi oare nevoie de mai multa responsabilitate în realizarea acestor programe de guvernare? Sau se fac dupa ureche? Este auzul electoral sensibil la ideea de reducere de taxe?

 Politicienii nu sunt iraționali, business-ul lor este să obțină cât mai multe voturi. Mai demult ei câștigau voturi promițând exclusiv creșterea salariilor și a pensiilor, sau construcția de autostrăzi – așa cum a făcut și Hitler. Însă între timp lumea s-a convins că banii „recoltați” pentru autostrăzi au fost în cea mai mare parte pur și simplu furați, astfel încât în momentul de față un asemenea angajament nu mai este credibil. De asemenea, masa votanților s-a schimbat, noile generații (millenials, hipsteri, liber-profesioniști, mici antreprenori etc.) de votanți au înlocuit o parte din vechiul electorat muncitoresc moștenit din regimul comunist. Pe acești oameni nu-i mai poți momi cu ideea creșterii salariilor, deoarece ei sunt independenți de stat și sunt oarecum conștienți că salariile nu pot fi crescute din pix. Ca să-i aducă la vot, partidele le susură la ureche exact lucrul pe care aceștia vor să-l audă: impozite mai mici. Cu alte cuvinte, politicienii propun scăderi de taxe tocmai fiindcă sunt oameni citiți, instruiți… și perverși. Dacă ar fi după ei, ar colecta cât mai mulți bani la buget! Dar nu e după ei, ci după voința majorității. Iar majoritatea este astăzi sensibilă la chestiunea poverii fiscale. Ceea ce este, bineînțeles, un lucru bun. Majoritatea ar trebui să fie conștientă și de faptul că, în absența reformării statului, propunerile de micșorare a impozitării riscă să rămână simple păcăleli, ca și cele cu construcția de autostrăzi.

Politicienii vor deveni mai responsabili și mai consecvenți abia atunci când populația le va cere acest lucru. Din păcatul gradul de alfabetizare economică este redus în România, astfel încât omul simplu are o idee extrem de vagă despre ce determină progresul și dezvoltarea. În plus, oamenii vor să se știe „și cu slănina în pod și cu sufletu-n rai”, și cu prețuri mici dar și cu muncă puțină! Politicienii nu fac decât să profite, exploatând slăbiciunile noastre. Degeaba așteptăm un prinț pe cal alb, acesta nu va sosi niciodată.

De unde vor atrage banii necesari si de ce pana acum niciunul dintre partidele aflate in permanenta la guvernare nu au alocat fondurile inspre reconstructia unor  domenii fundamentale pentru noi ca societate: sanatatea si invatamantul?

 Este o eroare majoră și, probabil, doar o simplă vorbă. Statul a risipit prea mulți bani și societatea ar avea de câștigat dacă s-ar mai opri din „investiții”. De fapt, după cum se vede, în ciuda avertismentelor speriate ale unor analiști și politicieni, România are de câțiva ani creștere economică în ciuda reducerii investițiilor publice. Și e normal să fie așa: cu cât statul cheltuie mai puțin, cu atât sectorul privat cheltuie mai mult și mai eficient. Unii spun că statul a tăiat investițiile pentru a mări salariile, ceea ce e un lucru prost. Eu cred că e un lucru bun. Investițiile statului au creat baroni și au risipit capitalul societății în proiecte fără nici o noimă. Creșterea salariilor bugetarilor măcar i-a lăsat pe oamenii simpli să decidă în ce direcție se duc banii. Tot expropriere și redistribuție înseamnă, dar este mai uniform distribuită.

zero-taxe

Sunt promisiuni desarte cele suprinse in aceste programe de guvernare? E lipsa de responsabilitate? Se merge in continuare pe “momirea” bazinelor electorale?

 Promisiuni deșarte? Nu! România a funcționat în ultimul sfert de secol exact cu acest gen de politici. În esență statul a tot extras avuție de la fiecare dintre noi pentru a crea bresle privilegiate. Cândva, au fost minerii. Astăzi pot fi medicii sau IT-iștii. Pe termen lung însă, această redistribuție continuă reduce vitalitatea societății.

Lipsă de responsabilitate? Dar ce, are cineva impresia că politicienii își doresc să ajungă la guvernare în primul rând de dragul poporului?! Politica este o afacere și, ca în orice afacere, banii pe care îi bagi în ea trebuie să se întoarcă cu un profit. Acesta este socoteala de bază a politicianului. Vedeți, tocmai această iluzie deșartă, acestă mentalitate paternalistă, cum că politicianul ar trebui să fie un mare patriot, tocmai această convingere ne face să căutăm febril noi și noi figuri potrivite pentru postura de „tătuc”. Precum un șoricel rătăcit în labirint, care caută disperat o cale de ieșire fără să înțeleagă de fapt că a căzut într-o cursă, la fel și votantul – la fiecare tur de alegeri el caută să își găsească salvarea într-un „om de bine”, cum zicea pe vremuri Ion Iliescu. Votantul nu înțelege că se află într-o cursă. Câtă vreme publicul larg nu va renunța la credința falsă că politicienii candidează în primul rând pentru a contribui la prosperitatea generală, nu vom avea politici bune. Reformele structurale se produc abia atunci când credibilitatea statului scade către zero. Sau când nu mai există bani în buget sau în rezerva valutară. Vom avea politicieni responsabili, așa cum ziceți dvs., abia atunci când lumea nu va mai crede în politicieni. Când statul va fi mic, societatea va înflori.

 Cat de mare e diferenta intre Realitatea Politicienilor si Realitatea Economica a Romaniei?

 Politicienii rostesc întotdeauna vorbele pe care publicul vrea să le audă. Cu un nivel scăzut de educație economică, majoritatea populației crede, de exemplu, că majorarea salariului minim face un bine săracilor sau că investițiile publice creează bunăstare. Salariul minim creează însă șomaj iar investițiile publice distrug locuri de muncă – în comparație cu nivelul care ar fi atins pe o piață liberă. Aș zice că educația economică precară pavează drumul către politici de sinucidere economică. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, într-un stat tributar grupurilor de interese în cel mai primitiv mod, votanții sunt stimulați să se concureze pentru a obține privilegii. De exemplu, sindicatele din Sănătate militează pentru creșterea nemăsurată a salariilor în domeniul lor, deși măcar unii dintre medici știu, în sinea lor, că aceste creșteri vor trebui suportate de restul cetățenilor. Dar „sistemul” nu te lasă să te gândești la ce e bine pentru societate, pe termen lung, el te împinge să-ți dorești să moară capra vecinului sau, mai degrabă, să moară vecinul ca să îi iei capra. Politicienii nu fac decât să corupă și apoi să să răsplătească loialitatea grupurilor de interese.

***

Acest text este extras din lungul interviu (4 pagini) publicat în ultimul număr al revistei Qmagazine. Mulțumesc Denisei Rifai pentru întrebări și oportunitatea oferită.

130 Shares
130 Shares
Share
Tweet
Share