10 July 2020
Home / Articole / Pentru ce nu face guvernul bine cu adevărat săracilor?

Pentru ce nu face guvernul bine cu adevărat săracilor?

151 Shares

E o chestiune de bun-simț: când vrei să ajuți pe cineva, nu-i dai un pește, ci o undiță și îl înveți să pescuiască. Evident, pe baza ipotezei axiomatice că omul este liber să pescuiască, fiindcă altminteri nu-i va sluji cu nimic ce-l înveți.

Aceasta ar fi una din ideile centrale ale excelentului comentariu scris de Vlad Topan pe marginea pachetului anti-sărăcie a guvernului Cioloș. Cea mai mare parte a măsurilor de substanță enumerate de guvern constau în acordarea de subvenții sau simple măsuri de asistență socială. Printre cele nu mai puțin de 47 de măsuri nu se regăsește scutirea de biruri – genul de politică la care te-ai gândi din prima dacă vrei să creezi stimulente sănătoase pentru muncă și creșterea productivității în mediul rural sau în grupurile sărace – ceea ce ilustrează excelent contradicția dintre propunerile statului și scopul său nemărturisit, acela de a colecta un procent tot mai mare din PIB și de a cultiva dependența oamenilor de instituțiile etatiste.

Care instituții sunt, să nu uităm, de tip extractiv. Cu asta se ocupă statul, cu extracția de resurse de la restul societății. Știm asta de la Max Weber și, dacă ne este greu să citim o carte veche, atunci ideea se repetă în “De ce eșuează națiunile“. Prosperitatea durabilă nu este adusă de subvenții, ajutoare sau garanții pentru credite (!), ci de libertatea de întreprinde diverse meserii, în proprietatea asupra rezultatelor muncii. “Inserția socială” nu poate veni dintr-o educație militarizată, concepută în birourile unor birocrați al căror principal interes este justificarea propriilor salarii, ci dintr-o educație organică, din acumularea de know-how specific locurilor în care trăiesc tinerii și intrinsec legată de diversele abilități ale acestora. Lucrurile nu au stat niciodată diferit:

Vlad Topan

Vlad Topan 1

welfare-state-thomas-sowell

Iar parabola biblică cu Iuda la care Vlad Topan face referire se nimerește cum nu se poate mai bine:

  • Deci, cu şase zile înainte de Paşti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi

  • Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar Lazăr era unul dintre cei ce şedeau cu El la masă

  • Deci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului

  • Iar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea să-L vândă, a zis

  • Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari şi să-i fi dat săracilor?

  • Dar el a zis aceasta, nu pentru că îi era grijă de săraci, ci pentru că era fur şi, având punga, lua din ce se punea în ea.

Chestiunea “duhului” cu care guvernanții iau diverse măsuri nu poate fi niciodată subliniată suficient. Să luăm de exemplu, salariul minim: dacă guvernul chiar vrea să facă un bine salariaților slab remunerați, atunci de ce nu stabilește salariul minim la 3000 de lei lunar? Răspunsul este unul singur: fiindcă de fapt nu vrea să le facă un bine; el nu e ignorant, știe efectele perverse ale salariului minim și se teme că toată lumea le-ar observa dacă ar stabili acest salariu la un nivel prea înalt. Așa și în cazul fondurilor europene și al ajutoarelor sociale: dacă guvernul chiar vrea să le facă un bine săracilor, atunci de ce nu le ușurează intrarea pe piața muncii, exceptându-i de taxe? Să nu-mi răspundeți cumva că guvernul este foarte preocupat de egalitatea de tratament, este suficient să ne uităm ce a făcut cu pensiile speciale, cu diversele avantaje acordate unor grupuri de interese, ca să realizăm că guvernul nu se opune, ci întreține inegalitatea. V-am spus deja:

În realitate programele de asistență socială sunt făcute cu un singur scop, acela de a câștiga voturi și de a da de lucru unei cete de birocrați, astfel încât putem fi siguri că războiul împotriva sărăciei va continua chiar dacă rezultatul, privit prin prisma intențiilor mărturisite, este un fiasco total.

***

Despre detalii teoretice și exemple care ilustrează efectul pervers al ajutoarelor și fondurilor europene, despre modul cum asistența externă a îngropat națiuni putem vorbi o zi întreagă la acest curs.

151 Shares
151 Shares
Share
Tweet
Share