29 October 2020

Postări recente

Cât ar trebui să fie randamentul investițiilor publice?

Există două moduri de a aborda acest subiect. Primul ar fi să recunoaștem că statul nu poate calcula economic și că orice încercare de a pune în balanță costurile și beneficiile investițiilor publice comportă a doză mai mică sau mai mare de ridicol. A doua, poate mai potrivită în discuțiile cu persoanele a căror gândire este încă impregnată de mentalitatea socialistă, este să mergem pe linia deschisă de economiștii mainstream și de unele țări dezvoltate care încearcă să introducă un minim criteriu de raționalitate în cheltuielile publice. Este de bun simț pentru oricine că o investiție trebuie să aducă profit, adică trebuie să aibă un randament pozitiv, mai mare decât costul capitalului – altminteri înseamnă că risipim capitalul acumulat anterior prin sacrificarea consumului. Dacă pornești o afacere exclusiv cu bani împrumutați atunci costul capitalului este rata dobânzii și va trebui să te străduiești ca profitul obținut să fie măcar mai …

Citeşte în continuare

Vreți creșterea salariilor? Cereți scăderea impozitelor!

Ce reprezintă salariul? Vă rog să nu vă gândiți la definiția legală a termenului (“contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă”), pentru că nici salariatul nu gândește în termeni juridici atunci când se așează la masă să mănânce, după o zi de muncă. Interesantă este natura salariului, semnificația lui economică. Salariul reprezintă valoarea producției realizate de angajat. Antreprenorul nu-i poate plăti acestuia mai mulți bani decât suma pe care firma o câștigă datorită serviciilor respectivului angajat. Dar nu-i poate plăti nici mai puțini bani, deoarece dacă productivitatea salariatului este mai ridicată, atunci alt antreprenor se va arăta interesat să-l angajeze. Salariile depind de productivitate. Cu cât suntem mai productivi, adică cu cât suntem mai capabili să realizăm o cantitate mai mare (sau una superioară calitativ) de bunuri și servicii utile societății, cu atât producția pe angajat crește, deci cu atât salariul mediu este mai mare. Nu …

Citeşte în continuare

Mintea de pe urmă a economiștilor și capitalul băncilor

Ups. S-a răzgândit Greenspan: “Dacă în 2008 capitalul băncilor ar fi reprezentat 20 sau chiar 30% din activele acestora (în loc de 10-11% așa cum este acum), atunci seria de falimente nu s-ar fi declanșat niciodată… Principala obiecție împotriva impunerii unui capital minim de 20% sau mai mult este că acesta va afecta profitabilitatea băncii și va diminua creditarea. Dar istoria ne arată contrariul.” John Cochrane comentează aprobator: “În urmă cu cea timp nu puteai să aduci în discuție ideea unei rate a capitalului de 20-30% pentru că erai catalogat drept nebun.” Absolut corect. Pe vremuri băncile erau foarte bine capitalizate și nu erau probleme. La fel de nebuni sunt considerați cei care vor desființarea regimului rezervelor fracționare, adică separarea operațiunilor bancare în două categorii distincte: de depozitare (cu rezerve de 100%) și de economisire/creditare. Și la fel ne spun experții actuali: că ar rezulta un dezastru, nu ar mai …

Citeşte în continuare

Coincidență: salariile medicilor înseamnă 1 punct de TVA!

“Impactul bugetar anual al acestor majorări salariale este în jurul sumei de 1,7 miliarde lei.” (V. Ponta, 18 august) „Deci un punct procentual la TVA ar însemna cam 1,8 miliarde de ron (E. Teodorovici, 23 iunie) “Cred în continuare ca un tehnocrat ce sunt, alături de domnul Teodorovici, că important este să dăm mesajul fundamental pentru economie şi pe zona socială cu 20% TVA, nu 19%.” (V. Ponta 19 august) Asta este, TVA nu mai scade la 19%, îmi pare rău pentru voi pensionarilor, șomerilor, proletarilor, dragi copii și părinți. Scade doar la 20%, fiindcă avem și altceva de făcut în țara asta cu banii voștri. În ceea ce privește supra-acciza la carburanți, taxa pe stâlp, reducerea CAS și celelalte promisiuni de scădere a impozitelor, vorba aceea, vă mai sunăm noi. S-ar putea ca între timp să avem alți clienți creșteri salariale.

Citeşte în continuare

Rata locurilor de muncă vacante crește lent

Numărul și rata locurilor de muncă vacante și-au continuat trendul ascendent început în 2013. Totuși ritmul de creștere este scăzut, mai ales dacă ținem cont de faptul că salariul mediu real a crescut cu 9,5% în ultimul an, un ritm foarte înalt, mai degrabă specific anilor de boom economic. Pare logic să ne închipuim că creșterea salarială se produce ca urmare a creșterii cererii de muncă (oferta nu cunoaște variații semnificative pe termen scurt), astfel încât creșterile de salarii ar trebui însoțite (ba chiar anticipate) de creșterea ratei locurilor de muncă vacante. În ultima perioadă însă creșterea salariului real s-a datorat mai degrabă creșterii salariului minim și reducerii puternice a inflației, și mai puțin unei autentice creșteri a cererii de muncă. Economia își revine totuși lent din criză. Dan Popa arată și faptul că creșterea ratei locurilor de muncă vacante pe fondul menținerii ratei șomajului ilustrează o defecțiune pe piața …

Citeşte în continuare