Logica economică

Care sunt cele mai sigure active financiare din lume? Certificatele americane de trezorerie. Ei bine, certificatele pe 5 ani se tranzacţionează cu un premiu de risc – credit default swap (CDS) de 100 de puncte, adică de 1 punct procentual. În prezent, randamentul acestor bonduri este de 1,92%. Dacă deducem din această valoare premiul de risc amintit, obţinem un randament de 0,92%. Dar acesta este randamentul nominal, pe următorii 5 ani. Din el trebuie să scădem rata anticipată a inflaţiei pentru a obţine randamentul real. Aici e aici! Crede cineva că rata inflaţiei în următorii 5 ani va fi atât de mică (eventual negativă) încât să garanteze un oarecare randament real şi să justifice achiziţia acestor obligaţiuni?! E puţin probabil, în ciuda lamentărilor privind pericolul deflaţiei, ca nivelul preţurilor să scadă. Probabil va creşte, şi încă agresiv, dacă gândim pe termen mediu. Aceasta înseamnă că cine cumpără acum certificate de …

BNR prea ne-a crezut proşti. Tot timpul ne-a bătut la cap cu riscul valutar asociat creditării în valută, ne-a tratat ca pe nişte copii care nu ştiu la ce se bagă atunci când contractează un împrumut în valută. Conform ultimelor informaţii, restanţele la creditele în lei se ridică la suma de 2,07 miliarde lei, în vreme ce restanţele la creditele în valută se cifrează la 1,45 miliarde lei. Carevasăzică, în ciuda deprecierii leului, debitorii în valută se dovedesc în continuare a fi mai buni platnici decât debitorii în lei. Acest fapt ilustrează proasta inspiraţie a BNR care de ani de zile ne sfătuieşte că, dacă avem de gând să ne împrumutăm, să o facem în moneda în care ne obţinem veniturile – adică mai mult în lei, se înţelege. Numai că publicul este mai deştept decât crede BNR. Cei care s-au împrumutat în lei, departe de a constitui un model …

Dacă vă mai amintiţi, proiectul bugetului de stat s-a construit pe anumite predicţii privind evoluţia inflaţiei, a creşterii economice, a cursului de schimb, a ratei şomajului etc. Astfel Comisia Naţională de Prognoză a pronosticat o rată de creştere a PIB pe 2009 de 2,5%. La doar o lună de la definitivarea bugetului, aflăm că această rată de creştere a fost deja atinsă, dar în ultimul trimestru al anului trecut! Altfel spus, economia decelerează în aşa hal încât ritmul de creştere al PIB prognozat de “experţii” guvernului în anul de criză 2009 a fost deja atins înainte ca efectele crizei să se facă prea mult simţite. O altă gogoriţă este rata estimată a şomajului. După doar căteva luni şomajul a ajuns la nivelul prognozat pentru întregul an 2009. În februarie, Mugur Isărescu îşi exprima încrederea că rata inflaţiei poate fi stăpânită anul acesta la nivelul de 4,5%. Desigur, de câţiva ani …

Ministrul de Finanţe a început să devină obositor cand tot repetă ce efect de multiplicare fenomenal vor avea cheltuielile (aici e un Multiplicator nerecomandat minorilor) de investiţii pe care le va efectua guvernul anul acesta. Argumentul multiplicatorului e o prostie lasata mostenire breslei economistilor de “părintele” macroeconomiei moderne – J. M. Keynes. Faptul că Pogea îl tot invocă arată un anumit grad de incultură, dar desigur, ministrul nu este tocmai renumit pentru erudiţia sa în acest domeniu. Curioşii pot consulta, de exemplu, Robert Barro (Harvard University), ca să înţeleagă ce părere au economiştii adevăraţi despre multiplicator. Dar să explicăm cum funcţionează “multiplicatorul”. Pentru a înţelege cum interacţionează bugetul guvernului cu economia, să luăm exemplul preferat al ministrului de finanţe. Să presupunem că guvernul hotărăşte reabilitarea termică a blocurilor, drept pentru care cumpără polistiren (materialul ce serveşte la realizarea izolaţiilor exterioare) şi adeziv pentru polistiren în valoare totală  de 1 miliard …

Blogway zice Salut si te sprijina sa ajungi mare si tare in blogosfera romaneasca. Logheaza-te la blogul tau ca sa il poti personaliza cum vrei tu.