24 April 2019

Postări recente

Cu ce ar trebui să înceapă reforma educației?

În fabuloasa lume a tehnocraților echidistanți ideologic, părerile sunt împărțite: unii ar vrea în primul rând rescrierea manualelor, alții ar dori schimbarea planurilor de învățământ; unii ar începe cu modificarea grilei de salarizare, alții – cu procentul din PIB alocat educației. Și tot așa, câte minți crețe, atâtea păreri. Ceva îi unește totuși pe opinologi: ei toți au un plan pentru educație, chiar dacă fiecare vine cu propriul plan. Adevărul este că sistemul de educație se află la nivelul anului 1990 din punctul de vedere al reformei. Așa cum în 1990 doar pe ici pe colo vedeai câte o consignație sau o tarabă particulară – în rest economia era etatizată și se baza pe fabricile de stat, care așteptau să le vină planul de la minister (asta dacă nu cumva directorii lor începuseră deja să le devalizeze) – tot așa este și sistemul actual de educație. Este un imens CAP, …

Citeşte în continuare

Paying taxes 2016: România regresează 3 poziții

România ocupă locul 55 în lume conform ultimului raport al Băncii Mondiale și PwC, față de locul 52 pe care se situa în raportul din 2015. Studiul se referă la date colectate până în anul 2014, deci reducerea CAS din toamna anului trecut este prinsă dar scăderea TVA încă nu. Este interesant că România regresează chiar și după reducerea CAS cu 5 p.p. și, așa cum arată graficul de mai jos, se situează sub media europeană. Acest lucru se explică prin faptul că, în general, povara fiscală în lume s-a redus de la un an la altul astfel încât, dacă România vrea să facă vreo brânză în materie de relaxare fiscală, atunci trebuie să opereze o diminuare/reformă substanțială în acest domeniu. Măsurile luate în 2015 și cele din noul Cod fiscal vor fi luate în considerare în anii următori, deci să fim optimiști. Să sperăm că scăderea fiscalității nu va …

Citeşte în continuare

România cu 2 taxe: ce arată noile cifre ale Consiliului fiscal

Voi continua să susțin că, la gradul de haos care domnește în administrația publică și la ineficiența impozitării (pentru stat), România se poate transforma rapid într-un paradis fiscal. În prezent statul funcționează cu 4 mari impozite: impozitul pe venit, TVA, impozitul pe profit și CAS (da, este un impozit în sens economic). Am propus eliminarea ultimelor două astfel încât să rămânem doar cu impozitul pe venit și TVA. Ultimul raport al Consiliului fiscal arată clar meritul acestei propuneri. Pe baza datelor prezentate se poate spune că: TVA se colectează în proporție de 52%. Extrem de mică. Cu această rată de colectare ANAF adună totuși la buget bani reprezentând 7,5% din PIB. Dacă am colecta perfect am aduna 14,5%, adică +7 p.p. Indicele de eficiență al impozitului pe profit este 0,20, adică ridicol. Statul colectează din acest impozit doar 1,8% din PIB. Indicele de eficiență al impozitului pe venit este bun, 0,87. Dacă …

Citeşte în continuare

Este terorismul bun pentru economie? Cam mici atacurile de la Paris…

La bursă se marcă banul. Și, ar putea susține cineva, prin efectele de antrenare în economie se vor creea locuri de muncă, va crește PIB-ul. Terorismul este util pentru bunăstarea națiunii, zic unii analfabeți economici. Krugman revine asupra ideii pe care o tot susține, anume că dezastrele sunt bune pentru economie deoarece munca de reconstrucție stimulează creșterea PIB, și o aplică în cazul recentelor atacuri de la Paris. Articolul este prea delicios așa că i-am făcut un print screen complet. Mda, din păcate, n-am fost atacați de extraterești, ci de teroriști adevărați. Iar impactul asupra creșterii nu va fi cine-știe ce, deoarece Franța nu se va mobiliza ca SUA. Dar SUA s-au mobilizat pentru că au murit mii de oameni și s-au prăbușit două turnuri uriașe, corect? Dacă teroriștii ar fi dărâmat Turnul Eiffel, probabil Krugman ar fi avut ocazia să constate o creștere economică importantă. N-ai ce să mai …

Citeşte în continuare

Ce nevoie avem de ANOFM

ANOFM se laudă că prin programele de stimulare a ocupării pe care le derulează a sprijinit angajarea a 371 363 persoane doar anul trecut. În contextul în care Curtea de Conturi a descoperit nereguli în utilizarea banilor publici de către această instituție, a venit poate vremea să cerem un audit economic (nu contabil) al activității ANOFM. Mai precis, să aflăm câți dintre șomerii care au beneficiat de programele instituției și-au găsit loc de muncă datorită acestor programe și exact în domeniul în care au absolvit cursuri de formare/(re)calificare. Pentru că o corelație nu înseamnă cauzalitate. Este momentul să evaluăm mai exact eficiența economică a acestei instituții. Costurile administrative asociate cu plata ajutoarelor de șomaj nu sunt deloc mici. Dacă ne uităm în bugetul ANOFM vedem că asistența socială propriu-zisă reprezintă doar 2/3 din cheltuielile instituției, restul de 1/3 fiind bani plimbați între instituțiile statului (contribuții sociale), salariile angajaților, cheltuieli cu …

Citeşte în continuare