24 April 2019

Postări recente

Despre eşecul reflaţiei, din nou

Aşa cum am arătat cu puţin timp în urmă, guvernele se confruntă cu reale dificultăţi în încercarea de a iesi din criză prin inflaţie. Willem Buiter de la London School of Economics este de-a dreptul disperat în legătură cu acest lucru, pentru că, spune el, Banca Angliei aproape a triplat baza monetară între iulie 2007 şi august 2009, de la 80 la 220 miliarde lire. Ceea ce situează Banca Angliei pe primul loc în clasamentul celor mai inflaţioniste bănci din ţările dezvoltate. Însă injectarea de bani în sistemul financiar a dus la creşterea neglijabilă a ofertei de bani, indiferent prin ce agregat monetar (M1, M2, M4) o măsurăm. Acest efect este statistic explicabil prin reducerea la o treime a multiplicatorului monetar. Mai pe româneşte, băncile au stocat toţi banii pe care au pus mâna, refuzând să îi folosească pentru a extinde creditarea. Spuneam că acest fenomen este de bun augur, …

Citeşte în continuare

Abundenţa banilor şi preţul aurului

Ştiam că producţia de bani duce la deprecierea acestora, la fel cum creşterea ofertei oricărui bun duce la ieftinirea acestuia. Ştiam că valoarea aurului (adică raportul de piaţă dintre bani şi aur) este un indicator important al abundenţei primilor, mai important decât este, de pildă valoarea brânzei, a lemnului sau chiar a petrolului. Dar nu ştiam că între cantitatea de bani şi valoarea acestora în raport cu aurul este o relaţie atât de strânsă pe cât spune analistul Gary Dorsch. Mai jos este graficul care ilustrează excelent variaţia aproape invers proporţională între masa monetară din SUA şi preţul aurului. Pare să sugereze că aurul este the best thing money can buy.

Citeşte în continuare

Încă un atac la dreptul de proprietate: codul de bune practici

Duşmănia pe care marii producători români o nutresc faţă de hipermarketuri s-a transpus în „Codul de bune practici”, care este pe cale să devină lege. Am urmărit exasperat o dezbatere televizată (de fapt, un complot public) în care moderatoarea lovea cu mânie, mai ceva decât reprezentatul producătorilor de alimente, în hipermarketurile care, prin „birurile” pe care le impun, „înrobesc” producătorii şi exploatează consumatorii. Potrivit participanţilor la discuţie, legea trebuie să instaureze un „echilibru” pe o piaţă unde marii retaileri dictează preţul; consecinţa ar fi, cică, reducerea preţului mărfurilor cu până la 30%. Viitorul astfel schiţat este atât de rozaliu încât întrebarea firească nu este „De ce nu s-a dat legea mai devreme?”, ci „De ce nu se dă o lege care să scadă preţurile cu 50% sau, de ce nu, cu 80%?” Dacă i-am pune să răspundă, bănuiesc că domnii care dezbăteau de zor condamnarea hipermarketurilor ar fi un pic …

Citeşte în continuare

Este numărul de urgenţă 112 (sau 911) un bun public?

Nu, par să fi răspuns un grup de cetăţeni din San Francisco, care au convenit să suporte costul unui telefon mobil pentru echipa de poliţişti care patrulează în zona în care îşi desfăşoară afacerile. În caz că cineva sesizează o problemă care afectează ordinea publică apelează imediat poliţia pe numărul privat. Folosirea acestui număr este mai eficientă decât folosirea numărului public 911 şi, culmea, ideea cumpărării telefonului a venit chiar de la poliţişti. Asta se întâmplă acolo unde lumea înţelege semnificaţia principiului „poliţia în slujba cetăţeanului”. De fapt, aplicarea consecventă a acestui principiu nu înseamnă altceva decât privatizarea poliţiei – când este poliţia cu adevărat în slujba cetăţeanului? Atunci când cetăţeanul plăteşte şi controlează în mod direct poliţia pentru activitatea pe care o desfăşoară.

Citeşte în continuare

Ghici cine vine la BNR?

Pe lângă Mugur Isărescu, desigur, a cărui candidatură a stârnit aprecierile unanime ale politicienilor. Se pare că PSD îl sprijină pentru un loc în CA pe domnul Dinu Marin, actual decan la ASE. Pentru informarea corectă a publicului şi mai ales a celor care, când vor fi mari, vor dori să se facă CA-işti la BNR, de unde să manevreze ştiinţific rata dobânzii sau cursul de schimb, să precizăm că propunerea domnului Marin a avut, probabil, ca fundament vasta sa experienţă de cercetare ştiinţifică şi remarcabilele aptitudini de muncă în echipă. Astfel, Dinu Marin a adus formidabile contribuţii cercetării ştiinţifice graţie poziţiei de redactor-şef adjunct la Scânteia Tineretului şi Viaţa Studenţească. A ajuns profesor la ASE după o productivă carieră de … director la Editura Economică, funcţie din care a vegheat la dezvoltarea cv-ului multor cadre didactice. Cu numeroase lucrări la activ (doar nu credeaţi că a stat degeaba la …

Citeşte în continuare