29 October 2020

Postări recente

Bancherii vechi şi noi: secu-tehnocraţii de bine

Unul din misterele pe care nu am reuşit să le desluşesc este motivul pentru care băncile străine sunt conduse de bancheri români. Bănuiesc că e din cauza capacităţii profesionale remarcabile a acestora. O trecere succintă în revistă a experienţei lor profesionale ar trebui să fie lămuritoare. Aşadar, ce ne învaţă pe noi istoria că trebuie să faci ca să ajungi bancher? Ar trebui să ai studii economice solide? Să îţi pierzi timpul prin biblioteci? Să munceşti ore suplimentare? Să parcurgi treptele ierarhice demonstrând că aduci plusvaloare companiei? Ei bine, nu. Ar trebui mai degrabă să îţi construieşti un CV solid de tehnocrat cu epoleţi. Să luăm pe rând cazurile celor mai cunoscuţi bancheri români pentru a înţelege de ce. 1. Dan Pascariu. Şi-a început cariera la Banca Română de Comerţ Exterior în anul 1973. Între 1981 – 1983 este unul dintre principalii negociatori ai aranjamentelor de rescadenţare a datoriei externe …

Citeşte în continuare

Cea mai rea depresiune

Apar noi date care confirmă faptul că traversăm cea mai dură recesiune de la Marea Depresiune încoace (am mai spus asta), fapt care el singur ar trebui să fie suficient pentru a respinge teoriile mainstream-ului academic, ale economiştilor care au îmbrăţişat neoclasicismul walrasian – fie de orientare keynesiană, fie monetaristă. Putem spune aşadar, parafrazând o replică din filmul “Gladiatorul”, So much for the glory of keynesian and monetarist empire! Graficul acesta arată cum a evoluat şomajul în SUA în timpul fiecărei recesiuni din 1948 încoace. Se vede cum crizele din trecut au fost mici copii pe lângă ce experimentăm acum. De 21 de luni (perioadă în care multe din recesiunile anterioare erau deja încheiate) , numărul slujbelor continuă să scadă accelerat.

Citeşte în continuare

Cum se descoperă „ştiinţific” încălzirea globală

A răsuflat metoda ştiinţifică prin care unii cercetători vor să convingă lumea de fenomenul încălzirii globale. Se pare că e suficient să studiezi câţiva copaci din Siberia ca să susţii că traversăm o perioadă neobişnuit de caldă. Desigur, în procesul redactării materialului ştiinţific, restul copacilor, care se intâmplă să ilustreze contrariul sunt daţi la o parte din eşantion. Apoi intră în scenă revistele de specialitate, care refuză să ceară autorilor divulgarea datelor pe baza cărora s-a efectuat analiza, astfel încât comunitatea academică nu poate decât să îi creadă pe cuvânt. Marea păcăleală cu încălzirea globală a fost declanşată, printre altele, în 1995, de către cercetătorul Keith Briffa, care a stabilit un nou record în adunarea de probe pentru a-şi justifica argumentul că Evul Mediu a fost mai rece decât se crede (contrazicând toate studiile istorice şi arheologice de până atunci), astfel încât perioada contemporană se detaşează câştigătoare la capitolul temperatură. …

Citeşte în continuare

Nobel, pentru cine?

A mai rămas aproape o săptămână până la anunţarea câştigătorului Premiului Nobel pe economie. Sunt chiar curios dacă vor face o alegere de PR şi vor da premiul cuiva care s-a remarcat prin cercetarea în domeniul monetar sau al fluctuaţiilor economice. Şi cum keynesieni mai slabi ca Krugman nu poti găsi, mă gândesc că John Taylor ar fi o alegere înţeleaptă. Este un economist criticabil, desigur, ca orice economist care aparţine mainstream-ului academic. Dar nu se compară cu Stiglitz sau Krugman. Citiţi asta ca să vă convingeţi. Nici Robert Barro nu ar fi o alegere proastă (dovada). Dar mă îndoiesc că va primi vreun premiu anul acesta, după ce a criticat programele de stimulare bugetară într-un moment în care guvernele se întrec în a nu sta degeaba. Allan Meltzer este o altă opţiune, la care m-aş gândi serios dacă aş fi în comitetul de premiere (dovada). Dar, pe de altă …

Citeşte în continuare

Joc democratic cu rata dobânzii

Guvernatorul Băncii Cehiei, Zdenek Tuma, a propus, conform modei 2008-2009, reducerea ratei dobânzii de la 1,25% la 1% – nivel record atât în istoria Cehiei cât şi din perspectiva bunului simţ sau, cum zic englezii, common sense. Numai că, ce să vezi, democraţia i-a dat planurile peste cap. Supusă la vot, propunerea a fost respinsă cu scorul de 5 la 2, guvernatorul fiind sprijinit doar de vicele său. În condiţiile astea nu cred că Tuma (numit în funcţie în anul 2000) are vreo şansă să ajungă cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume, în locul lui Isărescu. Ar mai trebui să ia lecţii despre funcţionarea votului democratic, despre cum trebuie atrasă opoziţia la o colaborare constructivă, altminteri eficienţa politicii monetare se pierde în meandrele pluralismului. Să salutăm pe această cale deplinul consens cu care board-ul BNR a urcat România pe culmile hiperinflaţiei, a făcut slalom printre ţintele de …

Citeşte în continuare