28 October 2020

Postări recente

Slalom printre finanţişti

Pagina de analiză şi comentarii a revistei Capital găzduieşte şi acest articol. L-am scris acum aproape două săptămâni, cu gândul de a-l posta pe blog. M-am răzgândit în momentul în care mi-a venit ideea titlului. Orice asemănare între articol şi alte opere culturale, precum cea din ilustraţie (melodia aici), este total întâmplătoare.

Citeşte în continuare

Gripa AH1N1, politica şi informaţia asimetrică

Curios să aflu mai multe despre subiectul care stă pe prima pagină a ziarelor, gripa A H1N1, am descoperit acest articol extrem de interesant, care mai mult ridică întrebări decât oferă răspunsuri. Pentru curioşi încerc să ofer un scurt rezumat, în 3 puncte. 1. În primul rând, folosirea sintagmei „gripă porcină” este inadecvată pentru a descrie epidemia actuală şi infecţia gripală în general. Virusul H1N1 – cel mai celebru episod istoric pe care l-a generat este cel al gripei spaniole din 1918 (virusul actual este uşor diferit faţă de acela) – a pornit de la om şi a contaminat porcii, nu invers. Îmi amintesc că în urmă cu câţiva ani, când eram afectaţi de gripa aviară, milioane de păsări au fost ucise în lumea întreagă; ceea ce nu se întâmplă cu porcii în prezent. 2. În al doilea rând, examinarea virusului a condus la concluzia că naşterea acestuia nu s-a …

Citeşte în continuare

115 and counting

Luna octombrie s-a încheiat în SUA cu încă 9 falimente bancare, ceea ce ridică numărul total al acestora pe anul 2009 la 115. Mi se pare interesant graficul de mai jos (Calculated Risk), care pare să sugereze că nu am trecut de vârful crizei – dacă evaluăm criza prin numărul de bănci închise.

Citeşte în continuare

Ştiinţa şi numărul de parlamentari

În ceea ce mi se pare a fi cea mai originală abordare a subiectului reducerii numărului de parlamentari, Dan Şelaru aduce în atenţie munca unor cercetători care şi-au propus să determine formula de calcul a numărului optim de parlamentari. Ei zic că numărul parlamentarilor ar trebui să fie egal cu numărul populaţiei ridicat la puterea 0,4. Un rezumat al studiului poate fi citit aici. Studiul este interesant, însă marea lui problemă este că nu reflectă considerentele teoretice de la care pornesc autorii lui: cu cât numărul de parlamentari creşte, cu atât procesul de luare a deciziilor este mai greoi; invers, cu cât numărul aleşilor este mai mic, cu atât reprezentativitatea acestora scade. Această afirmaţie este corectă. Dar ce legătură are ea cu formula de calcul a mărimii parlamentului? Pentru a fi mai precis, nu mărimea relativă a parlamentului este cea care contează pentru eficacitatea procesului democratic, ci mărimea absolută. De …

Citeşte în continuare