21 May 2018
Știri pe scurt

Postări recente

Creșterea PIB, într-o poză

Am văzut controverse în legătură cu creșterea PIB, că ar fi prea mult consum, sau că n-ar fi… în realitate creșterea economică nu poate să aibă la bază consumul, deoarece nu poți să consumi ceea ce mai întâi nu ai produs. De asta definiția PIB (Consum + Investiții + Cheltuieli guvernamentale + Export net) se numește chiar așa: “după utilizări”. În fine, pentru a simplifica lucrurile, am decis să vă arăt poza, fiindcă deh, o poză face cât o mie de cuvinte. Deci, iată cum s-a utilizat PIB-ul nostru în ultimii ani. Datele pe 2017 surprind doar primul semestru.

Citeşte în continuare

Reîncepe “Economia pe înțelesul tuturor”

După experiența plăcută de anul trecut a sosit timpul să reluăm cursul Economia pe înțelesul tuturor, la Academia Privată. Pe parcursul a 8 întâlniri vom vorbi despre semnificația și formării prețurilor, vom analiza diferențele dintre socialism și capitalism, vom discuta despre antreprenori (inclusiv despre antreprenorii politici), vom diseca logica funcționării statului și fiscalitatea și vom încheia cu cele mai dificile subiecte: teoria banilor și a crizelor economice. Va fi o experiență valoroasă și memorabilă. Costul celor opt workshop-uri este de 560 de lei. Prima întâlnire va avea loc pe 4 octombrie.

Citeşte în continuare

Asaltul BNR asupra IFN (III): de ce sunt ignorate învățămintele economiei?

Unul din cele mai bune studii despre impactul plafonării ratelor dobânzii este acest volum de 432 de pagini, realizat la solicitarea Comisiei Europene. Nu pare să fi fost citit de autorii propunerii de restricționare a activității IFN. Care este principalul scop declarat al acestei reglementări inițiate de BNR? Micșorarea gradului de îndatorare al populației și reducerea riscului sistemic. Ei bine, iată ce spune studiul Comisiei Europene: “Conform analizei noastre este improbabil ca [ipoteza H2] plafonarea ratei dobânzii să ducă la scăderea creditului de consum. Segmentul de piață relevant pentru creditul cu dobânzi ridicate constituie doar o mică parte din piața creditului de consum. Nu există o legătură directă între plafonarea ratei dobânzii și nivelul supra-îndatorării [ipoteza H5]. În ceea ce privește [ipoteza H7] ideea că restricționarea ratei dobânzii va permite debitorilor riscanți să ia credite mai ieftine, aceasta pare greu de crezut. Prin contrast, [ipoteza H8] mai degrabă restricțiile vor …

Citeşte în continuare

Asaltul BNR asupra IFN (II): cum să chinui statisticile ca să mărturisească

După ce am văzut că măsura retrogradă a plafonării de facto a ratei dobânzii cu care IFN dau credite se potrivește ca nuca în perete cu contextul românesc (intermediere financiară și așa slabă, pondere mare a economiei subterane etc.) și provoacă polarizare socială, hai să vedem dacă argumentele statistice prezentate de banca centrală stau în picioare. Iată cum prezintă BNR oportunitatea acestei plafonări: “Pentru prima data din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depășit 10% și este pe un trend ascendent. Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezintă 10,3% din total credit din economie (bănci + IFN) şi este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015. Ponderea creditelor IFN în creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% în anul 2015. În anul 2016, ritmul de creştere al creditelor IFN a depăsit ritmul de creştere al PIB, în timp …

Citeşte în continuare

Eșec epic: interzicerea cash-ului în India. Urmează split-TVA în România

În urmă cu un an India a luat decizia de a interzice cele mai mari bancnote, pe motiv că vrea să lupte contra corupției. Luând decizia peste noapte, autoritățile sperau astfel să dea o lovitură celor din economia subterană, care obțin venituri la negru și care, probabil, le păstrează în bancnote de valori mari. Celor cu bancnote de 500 și 1000 de rupii li s-a interzis să vină la bancă pentru a le preschimba. Măsura viza practic 80% din numerarul în circulație. Rezultatul? Un eșec de proporții epice. Oamenii au adus la bănci 99% din masa monetară vizată de această măsură, deci economia subterană nu a fost afectată cu nimic. În schimb, creșterea economică din India a încetinit și bunăstarea oamenilor a avut de suferit. Acest episod istoric ar trebui să servească drept lecție pentru politicienii români care intenționează să implementeze sistemul split-TVA. Măsura nu-i va afecta pe evazioniști, pentru …

Citeşte în continuare