22 February 2017
Știri pe scurt

Postări recente

Ce a făcut dom’le statul cu banii din privatizări?

Nu-i așa că ați auzit des întrebarea asta? Ei bine, de câte ori o mai auziți, răspundeți așa, foarte simplu: – jumătate s-au păpat astfel: o treime s-au dus pe salarii și pensii, respectiv 15% s-au pompat în investițiile finanțate din fonduri europene – deci cu banii din privatizări s-au făcut investiții publice, minunat! – despre a căror eficiență vă voi povesti pe 26 martie, dacă veniți la acest curs. – cealaltă jumătate a fost folosită pentru plata datoriei publice (adică pentru plata risipei guvernamentale de după 1989) + a rămas disponibilă pentru risipe viitoare. Sursa pozei: Florin Georgescu, Capitalul în România anului 2015. *** Cum ar fi să îți vinzi casa și banii obținuți să-i spargi pe jocuri de noroc, petreceri, haine ultimul răcnet (aici e vorba de fondurile europene, v-ați prins!)? Vă spun eu: oricât vi se pare de absurd, tot ar fi mai bine decât ce a …

Citeşte în continuare

Productivitatea muncii depinde de capital!

ZF abordează iarăși problema productivității muncii, amintind afirmațiile unor economiști (printre care mă număr) potrivit cărora “România nu merge prea bine din punct de vedere economic pentru că are o problemă de pro­duc­tivitate”. ZF încearcă să combată această afirmație dar de fapt nu reușește decât să se contrazică. Ceea ce am susținut tot timpul a fost faptul că diferențele salariale dintre români și nemți, de exemplu, se datorează productivității diferite, dar nu am spus niciodată că acest lucru ar fi determinat de puturoșenia românilor sau de vreun alt factor imputabil muncii. Nu. Diferența de productivitate este dată de cantitatea de capital investită pe lucrător, atât la nivel micro cât și la nivelul întregii societăți. În apărarea propriei perspective ZF prezintă opinia unui antreprenor. Dar surpriză, acestanu face decât să scoată în evidență ce am spus mai sus, adică importanța capitalului. Ia uitați: „Mitul că românii nu ar fi mun­citori este …

Citeşte în continuare

Vreți drumuri, canalizare, educație? Lăsați piața liberă să facă ce a făcut cu internetul

internet laissez-faire

Remarca lui Bernie Sanders a prilejuit un hohot de râs general, deoarece toată lumea știe că succesul dezvoltării rețelei de internet în România ține de contextul laissez-faire de la începuturile acestuia. Chestiunea a fost bine rezumată de Sorin Ioniță: “Dincolo de bancurile pe seama cretinului de Sanders, e un story real in spatele acestui episod cu Internetul rapid din Romania: triumful pietei (aproape) libere, sau cel putin lipsita initial de mari jucatori care sa se cartelizeze si sa impuna bariere pentru a-si proteja serviciile proaste, acum zece ani si mai bine. A fost in vremea aia o adevarata explozie a retelelor de cartier, practic nereglementate, care a dus la rezultatul inestetic al acestor sarme intinse pe stalpi si printre blocuri dar pe de alta parte a pus o baza de servicii bune, rapide si descentralizate, pe care s-au cladit ulterior providerii de azi. Plus, printr-o sansa istorica, o autoritate de …

Citeşte în continuare

Despre creditul ipotecar: ce a fost și ce a ajuns

Să știți că avansul de 5% și eșalonarea rambursării creditului pe 30+ ani nu au fost dintotdeauna. Iar darea în plată a imobilului ipotecat nu este o invenție a zilelor noastre. De fapt, cândva lucrurile astea au stat exact invers. Și e important să vorbim despre ele ca să înțelegem evoluția (sau degenerarea) activității bancare și ca să punem într-un context mai larg cea mai importantă dezbatere a momentului. 1. Ipoteca Care este natura creditului ipotecar? Acordarea unui împrumut în schimbul oferirii unei garanții, care rămâne moartă (dead pledge) până la rambursarea acestuia. Dacă debitorul nu-și achită datoria, atunci își ia adio de la garanție. Deci contractul de ipotecă se stinge fie prin rambursarea împrumutului, fie prin luarea în proprietate de către creditor a bunului ipotecat. În Antichitate, bunul ipotecat intra de facto în posesia creditorului, urmând să fie pasat înapoi debitorului atunci când acesta își achita datoria. mortgage (n.) …

Citeşte în continuare

Cum să faci campanie electorală – tactica lui Reagan

Am fost consultat de mai multe ori, de către diferiți politicieni sau persoane cu ambiții politice, cum ar trebui să sune un mesaj liberal astfel încât să nu pară exagerat, neserios, ci să aducă voturi. I-am susținut întotdeauna pe cei care au “exagerat” cât mai mult, nu în sensul promovării unor gogoși politice, ci al unor reforme radicale. Acum am dat peste următorul fragment, scris de cineva care simpatizează cu Sanders (deci cu socialismul american), mi se pare foarte relevant: “Vi-l amintiți pe Ronald Reagan? A candidat la prezidențiale în 1976 și 1980 promițând o grămadă de chestii nerealiste. În 1980 a zis că vrea să crească cheltuielile militare, să reducă statul, să taie impozitele și să echilibreze bugetul. Aveam 11 ani pe vremea aceea dar tot mi-am dat seama că lucrurile astea nu se pupă. Establishment-ul republican, care era destul de tare în acea vreme, nu ca astăzi, l-a …

Citeşte în continuare