29 June 2017
Știri pe scurt

Postări recente

Execuția bugetară și falsele dileme

Ca să fie clar: epuizarea fulgerătoare a excedentului bugetar realizat la începutul anului nu se datorează în principal problemelor de colectare, ci creșterii cheltuielilor publice. Am citit pe Curs de guvernare că principala explicație o constituie reducerea încasărilor, iar pe Moise Guran îl văd spunând că Fiscul ar trebui să renunțe la “fața umană” și să își ascută dinții împotriva evazioniștilor. De acord, pe primele două luni ale anului încasările din TVA practic sunt practic egale cu cele din primele două luni ale anului 2015; întrucât pe prima lună din acest an s-a colectat TVA cu 1 miliard de lei mai mult decât în 2015, înseamnă că suma colectată în februarie a fost mai mică decât cea strânsă în februarie 2015. Acest lucru este evident. Dar vorbim totuși de cifre mici în raport cu mărimea totală a bugetului. Cota generală de TVA a scăzut de la 24 la 20%, iar TVA la alimente (adică …

Citeşte în continuare

În loc să subvenționăm județul Teleorman, nu mai bine îl facem paradis fiscal?

Ce este adevărat la nivel de individ, este adevărat și la nivel de județ. Mai exact, România are județe net plătitoare la bugetul central și județe subvenționate. 25 din județele României primesc de la bugetul de stat mai mulți bani decât sumele încasate din taxe – vezi lista detaliată pe Curs de guvernare. Între ele, se disting Teleorman,Călărași și Mehedinți, unde raportul dintre banii primiți de la București și banii colectați depășește cifra 2. De exemplu, Teleorman a încasat taxe în valoare de 243 mil. lei, dar a primit de la București 579 mil. lei (reprezentând cote din TVA și impozitul pe venit). Și uite așa descoperim avantajele descentralizării fiscale, ca în Elveția. În loc să cheltuim bani cu birocrația locală pentru a colecta niște taxe care oricum reprezintă mai puțin de jumătate din banii pe care ulterior Teleorman îi primește de la bugetul de stat, nu mai bine tăiem …

Citeşte în continuare

Sunt țările libere un magnet pentru teroriști? Nici vorbă

Circulă ideea că atacurile teroriste din Europa erau cumva inevitabile, având în vedere “libertatea” de aici. Un cunoscut comentator public spunea aseară că “Libertatea conduce la zone vulnerabile. Supravegherea este obligatorie.” Aceasta pare a fi o opinie cvasi-generală, susținută în mass-media. Efectul inevitabil în plan politic al acestei perspective este întărirea rolului statului, reducerea spațiului pentru viața privată. Deși foarte rentabilă pentru serviciile secrete și pentru puterea politică în general, ideea este greșită. Este suficient să ne uităm în istorie și să vedem că terorismul nu a apărut și nu s-a dezvoltat în vreo țară liberă, ci în regiuni sau în epoci marcate de alocarea politică a resurselor, de instituții extractive (ca să folosesc exprimarea din “De ce eșuează națiunile” a lui Acemoglu), de inevitabile tensiuni sociale. Anul trecut explicam în detaliu: Terorismul, ca specie de crimă, este inerent legat de stat. La origine o crimă a statului împotriva cetățenilor, …

Citeşte în continuare

Darea în plată. Cum să operezi cu drujba un sistem putred

Ieri a avut loc ceea ce un participant a numit singura dezbatere reală la care am participat pe tema dării în plată. Economiștii din mediul academic care au luat loc la discuții au criticat în unanimitate legea dării în plată, însă au făcut acest lucru punctând problemele fundamentale ale sistemului bancar – probleme pe care legea nu le rezolvă (pe unele le poate chiar accentua) – ceea ce necesită într-adevăr o revizuire de fond a modului și contextului în care operează băncile, altminteri problemele economice și morale generate de acesta vor continua. Principalele idei: 1. Ce sistem bancar este acela care funcționează într-o societate analfabetă financiar? Doar 16% din cetateni se informeaza zilnic despre subiecte economice. Gradul de alfabetizare financiara si economica este foarte redus. Probabil in 2007 era si mai redus. Și atunci se aplică zicala “chiorul este rege în țara orbilor”, normal că sistemul bancar profită de pe …

Citeşte în continuare

Darea în plată. Ce părere are mediul academic?

O discuție așezată, între reprezentanți ai mediului academic, economiști care nu pot fi suspectați că au încheiat vreun pact cu vreo tabără sau alta. Vă așteptăm! Legea dării în plată, aflată într-o fază avansată de aprobare în Parlament, a generat poziționarea profund antagonică a actorilor politici, pe de o parte, respectiv a reprezentanților sistemului bancar, pe de altă parte. Absența unui consens minimal asupra principiilor care să circumscrie această schimbare de legislație – cu impact major asupra practicii de creditare – ridică semne de întrebare asupra viabilității și dezirabilității legii. În asemenea chestiuni de importantă majoră pentru societate, reprezentanții mediului academic sunt datori să își exprime punctul de vedere și să contribuie la promovarea ideilor de natură să asigure dezvoltarea armonioasă și sustenabilă a economiei. În acest sens, vă invităm la masa rotundă organizată luni 21 martie, ora 10, la sediul Universității Româno-Americane, Sala Senatului. Cuvânt de deschidere: Ovidiu Folcuț, …

Citeşte în continuare