19 August 2017
Știri pe scurt

Postări recente

Haosul din sistemul public nu este uniform distribuit

Un participant la cursul Economia pe înțelesul tuturor ne-a rugat să explicăm de ce birocrația din Norvegia sau Franța merge mai bine decât cea din România, dat fiind că argumentele imposibilității calculului economic și al stimulentelor perverse oricum se aplică în cazul oricărui sector public. Și așa mi-am amintit de cartea lui Albert Hirschman, Exit, Voice and Loyalty, unde autorul arată cum reacționează publicul în fața abuzurilor unor organizații. Mi-am amintit și de chestiunea “deficitului democratic” cu care se confruntă marile organizații politice. Și, mai cu seamă, am realizat că haosul din sectorul public nu este uniform distribuit – mai precis, că în România anumite segmente ale administrației publice par să fie relativ mai “raționale” decât altele. Este clar că problema fundamentală a sectorului public este absența proprietății private și, de aici, lipsa stimulentelor de a conserva resursele, de a răspunde adecvat clienților, de a-ți da silința la muncă, de …

Citeşte în continuare

Când femeile nu vor să fie egale cu bărbații

Este important să progresezi în carieră dar mai important, câteodată, este să te cuplezi cu cineva. Un studiu recent vine să confirme cât de greu (imposibil?) este ca politicienii să schimbe natura umană: femeile singure sunt înclinate să renunțe la agresivitate și ambiție profesională pentru a nu-și primejdui șansele de a închega o relație cu cineva. “Femeile singure evită acțiunile care le-ar putea aduce beneficii în carieră dacă acest lucru semnalizează trăsături personale indezirabile într-o posibilă căsătorie. Trei sferturi din studentele unui MBA de elită din SUA au evitat activitățile care le-ar fi ajutat în carieră pentru a nu părea prea ambițioase, hotărâte sau agresive. În cazul lor probabilitatea evitării acestor acțiuni este mult mai mare decât în cazul bărbaților sau al femeilor căsătorite… Atunci când completează un chestionar important pentru găsirea unei slujbe pe timpul vacanței de vară, dacă se așteaptă ca colegii de clasă să le observe răspunsurile, femeile …

Citeşte în continuare

Era momentul pentru o relaxare monetară?

BNR a luat decizia de a relaxa politica monetară diminuând rata rezervelor obligatorii la depozitele în valută, măsură prin care pune la dispoziția băncilor 500 de mil. de euro. Mișcarea, justificată prin dorința de a apropiere de standardele zonei euro, este prociclică. Majoritatea economiștilor afirmă că economia are un ritm de creștere peste potențial. BNR însăși arăta, în ultimul Raport privind inflația, că “Excesul de cerere (evaluat a se fi manifestat de la începutul anului 2016) este proiectat în curs de intensificare pe intervalul de prognoză (Grafic 4.8), cu influențe în sensul amplificării presiunilor inflaționiste… Pentru intervalul 2017-2018, scenariul de bază prevede în continuare o dinamică a activității economice peste cea potențială” Tot conform băncii centrale. în luna febriarie dinamica inflației era previzionată a se apropia de marginea superioară a intervalului țintit: Mai îngrijorător este faptul că masa monetară M1 crește cu un ritm ridicat, 24% în ultimul an. Cu …

Citeşte în continuare

“De ce este așa redusă compensarea salariaților în PIB?” Care salariați?!

De ani de zile se spune că România este pe ultimul loc în Europa la compensarea muncii în PIB și că munca este prea prost remunerată în comparație cu capitalul. Că patronii și “privatizații” (termen peiorativ introdus de nostalgicii sistemului comunist destul de repede după 1989) obțin cea mai mare felie din plăcinta asta numită PIB, în vreme ce salariații trag la plug și nu câștigă mare brânză. Curs de guvernare arată că România este – curioasă coincidență – pe ultimul loc în Europa la ponderea salariaților în populația activă (dar și în populația totală): Populația activă a României este de 8,9 mil. persoane. Legal, cu normă întreagă avem înregistrați doar 4,8 mil. salariați. Restul, până la 6,2 mil. de salariați descoperiți de INS (adică vreo 1,4 mil. persoane) lucrează la negru sau cu normă parțială, ceea ce este posibil să reprezinte în bună măsură tot muncă la negru. Vă …

Citeşte în continuare

Cum colonia Canada a fost dezvoltată de metropola Londra

“În secolul al XIX-lea lemnul a reprezentat cea mai importantă marfă de export a Canadei. Datorită cererii tot mai mari din Europa comerțul cu lemn a adus investiții și imigranți în estul Canadei, consolidând dezvoltarea economică și transformând regiunea mult mai profund decât o făcuse până atunci pescuitul și comerțul cu blănuri… Industria lemnului s-a dezvoltat rapid pentru a răspunde cererii enorme din Marea Britanie, care se afla în război cu Franța lui Napoleon și era în plin proces de industrializare. În 1806, în încercarea de a sugruma economia britanică, Napoleon a instituit blocada continentală, care le-a interzis porturilor europene să mai primească nave britanice. Deoarece țările baltice, sursa tradițională de lemn a Marii Britanii, au devenit inaccesibile, blocada a sprijinit practic industria nord-americană. În medie, importurile de lemn din colonii s-au cifrat la 13500 metri cubi pe an, între 1802 și 1805, crescând ulterior: în 1807 Marea Britanie importa …

Citeşte în continuare