25 March 2017
Știri pe scurt

Postări recente

27 de miliarde euro păpați – 0 efect asupra bunăstării generale

Mai râdem, mai glumim, dar azi vă solicit atenția asupra unui subiect extrem de serios: mitul că fondurile europene contribuie la dezvoltarea României. Articolul de față nu este tocmai o analiză macroeconomică serioasă, din lipsă de timp și de informații complete, însă am convingerea că chiar și așa, “pe scurtătură”, cititorul atent și cu discernământ va înțelege gravitatea situației. În cei 10 ani de când România este membră UE au intrat în țară, net, 27 mld. euro. O sumă colosală, după orice standard. O sumă din care s-ar fi putut construi, la un standard de cost mediu de 5 mil euro/km așa cum stabilea guvernul Boc, fix 5400 de km de autostradă. Adică am fi realizat nu doar absolut tot ce promitea Dan Șova… ci de două ori mai mult. Și tot ne-ar mai fi rămas mărunțiș pentru încă vreo 1000 de km de drumuri expres, adică genul de șosea …

Citeşte în continuare

Reglementarea voodoo

Chiar dacă voodoo nu este o practică obișnuită în România, românii fiind un popor pașnic, primitor și ospitalier, nu avem certitudinea că lucrurile vor fi mereu așa. Economia românească fiind o economie dominată de importuri și în care noi nu producem nimic, este de la sine înțeles că la un moment dat se va importa și voodoo, așa cum au fost importate portocalele și computerele. Există diverse motive clare pentru care voodoo ar trebui reglementat. Protecția persoanelor, prima datorie a statului (the first duty of government), poate fi o astfel de motivație. Dacă o practică voodoo afectează integritatea fizică a cuiva, este normal ca această practică să fie contracarată prin legislație. Ori un scop popular al voodoo, cel puțin așa cum vedem în filme, este tocmai răzbunarea prin vătămarea fizica a cuiva. Voodoo este o confruntare indirectă cu un adversar puternic. O vrajă (ouanga) afectează indirect starea victimei prin magie[1]. …

Citeşte în continuare

Cosmin Marinescu despre impozitul pe profit

Cosmin Marinescu, consilierul prezidențial pe probleme economice, și-a lansat propria pagină web – un demers foarte util pentru toți cei care vor să dobândească acces la cunoștințe și analize economice de calitate. Mă folosesc de acest prilej de ocazie pentru a vă atrage atenția asupra unui articol scris de acest autor în februarie 2013 despre chestiunea impozitului pe profit, chestiune pe care am abordat-o și eu în repetate rânduri. Ce știm despre impozitul pe profit? Că este cel mai ineficient impozit din România, colectarea sa realizându-se doar în proporție de 22% (în anul 2015; în anii anteriori s-a colectat și mai puțin). Cu alte cuvinte, este un impozit ridicol, echivalentul unei rate de impozitare de doar 3,5%. Sau să zicem altfel: în Bulgaria, unde impozitul pe profit este de 10%, gradul de conformare mult mai mare și indicele de eficiență al impozitului este dublu față de situația din România! Anul …

Citeşte în continuare

De ce este mică, Mitică, remunerarea forței de muncă în PIB?

Se tot spune că avem o problemă de distribuție a veniturilor în România, că forța de muncă primește prea puțin, iar capitalul prea mult. Ziariști care vor să arunce bomba, economiști afiliați politic sau oengiști (adică activiști) plătiți să susțină o agendă – cu toții subliniază că este necesară redistribuția veniturilor pentru a echilibra cumva balanța. Înainte de toate, hai să facem o distincție, pentru a nu ne arunca chiombește în lupta de clasă. Să facem diferența dintre salariați și forța de muncă. Forța de muncă este un concept, se referă la factorul de producție specific uman, care se combină cu ceilalți factori de producție (capitalul, natura) pentru a produce bunuri și servicii. Salariații sunt o ipostază în care se pot afla (sau nu) oamenii; unii pot fi doar salariați; alții pot fi doar proprietari de capital; mulți sunt și una și alta, adică, în limbaj marxist, și proletari și …

Citeşte în continuare

“Spune mă, de ce vrei să vinzi Portul Constanța?!”

Înțeleg că momentul nu a fost ratat, primul ministru a fost întrebat de ce vrea să vândă portul Constanța, iar replica sa a fost cel mai prost răspuns cu putință: Cand am vandut vreo bucata din port?… In mintea oamenilor a ramas ca Ciolos vrea sa vanda portul Constanta. Nu e adevarat.  A fost vorba despre punerea pe piata… Daca ati fi prezentat informatia corect, lumea ar fi stiut despre ce este vorba…. Ministrul nu avea cum sa spuna ca vinde portul Constanta pentru ca nu a fost nicio discutie in guvern despre asta. Nu a fost in nicio clipa vorba de schimbarea capitatului majoritar al Portului Constanta. A fost vorba despre listarea unuipachet mai mic de actiuni. Or nici asta nu s-a intamplat.” Adică ceva de genul “Vai, dar mi-ar fi rușine să vând portul Constanța!” Ei bine, îmi pare foarte bine că premierul a fost pus în defensivă. Aceasta este soarta …

Citeşte în continuare