22 February 2017
Știri pe scurt

Postări recente

Ce spunea Stiglitz în 2007 despre Venezuela

Asta este pur și simplu mai savuros ca o savarină. Joseph Stiglitz, economistul și nobelistul care în 2002 zicea că Fannie Mae nu are nici o problemă (fiind plătit regește, se înțelege), aprecia, în urma unei vizite în Venezuela în 2007, că politicile lui Hugo Chavez sunt pe linia corectă: “Dezvoltarea economică din Venezuela a fost impresionantă în ultimii ani”… El a adăugat că deși creșterea economică a fost determinată în bună măsură de prețul ridicat al petrolului, spre deosebire de alte țări producătoare de petrol Venezuela s-a folosit de oportunitatea prezentată de boom-ul petrolier global pentru a implementa politici benefice pentru populație și pentru a promova dezvoltarea economică. “Președintele Hugo Chavez pare să fi reușit să asigure servicii medicale și educație comunităților sărace din Caracas, celor care anterior nu prea aveau de câștigat de pe urma avuției petroliere a țării.” După care, prin 2010 a plecat în Grecia, consilier …

Citeşte în continuare

Impresii din Cuba

Havana veche e o zonă plină de clădiri vechi, coloniale, de 2-5 etaje, lipite una de alta, despărțite de străduțe înguste și din când în când de câte un bulevard larg. E visul lui Nicuşor Dan: jumătate dintre clădiri sunt abandonate, cele mai multe în stare de degradare, mirosind puternic a gunoi și igrasie, și nu există clădiri noi moderne ori case renovate în stil futurist. Dintre cele locuite, tot cam jumătate sunt neîngrijite, (am văzut o femeie măturând tencuială în fața casei), cu modificări și adăugiri artizanale, iar pe cele mai multe se vede efectul ploilor abundente și a umezelii din aer. Multe dintre clădirile locuite poartă o siglă care certifică licența de operare în regim de casă particulară, adică gazdă și pensiune, un lucru bun pe care l-am întâlnit și în alte două orașe. Din loc în loc găsești câte o gheretă de 3mp unde se vând sandvișuri …

Citeşte în continuare

Există o legătură între bunăstare și nivelul intermedierii financiare? Nu prea

Președintele Asociației Române a Băncilor spune că „Există o legătură directă între nivelul de bunăstare economică şi nivelul de intermediere financiară“. Așa să fie? Nu știu să existe un argument logic clar care să lege prosperitatea unei națiuni de gradul de intermediere financiară, chestiunea este foarte interesantă și ar merita o dezbatere – ARB ar putea organiza o asemenea întâlnire, de exemplu. Empiric, economiștii sunt împărțiți, unii spun că da, alții spun că ba. O amplă trecere în revistă a opiniilor puteți găsi în Marijana Badun, “Financial intermediation by banks and economic growth: a review of empirical evidence”, din care am extras paginile de mai jos: Dacă ne gândim la experiența recentă a României, lucrurile sunt clare: ieșirea din criză și creșterea economică s-a făcut fără relansarea creditului. Mai mult, dacă ne gândim mai în urmă, creșterea economică din anii de boom, asociată cu creșterea puternică a creditului, a fost o …

Citeşte în continuare

Execuția bugetară după 4 luni

Arată o deteriorare clară față de perioada similară a anului trecut, dar totuși semnificativ mai mică decât ar fi arătat simplul impact contabil al reducerii cotei generale de TVA și a TVA la alimente, ținând cont și de creșterea puternică a cheltuielilor publice. Cifrele arată clar: excedentul actual este de 127 mil. lei, anul trecut era de 6 mld. lei. Diferența se datorează unor fluctuații precum: creșterea salariilor bugetarilor, pentru care acum se cheltuie 1,5 mld. lei mai mult ca anul trecut. creșterea asistenței sociale, unde creșterea înregistrată este de 1,7 mld. lei scăderea sumelor intrate de la UE, cu 1,8 mld. lei scăderea TVA – s-au colectat cu 1,7 mld. lei mai puțin Dacă statul și-ar fi înghețat cheltuielile – adică dacă ar fi dus o politică de bun-simț având în vedere relaxarea fiscală și deflația – atunci excedentul bugetar ar fi fost de aproape 4 mld. lei, adică …

Citeşte în continuare

Puterea părinților: în SUA, educația acasă întrece școala publică

Pe măsură ce în SUA nemulțumirea părinților în legătură cu sistemul de educație tot crește, la fel se întâmplă și cu numărul de copii educați acasă. Începând cu anul 1999, numărul de copii homeschooled a crescut cu 75%. Cu toate că în prezent procentul copiilor homeschooled este de doar 4% dintre toți copiii de vârstă școală la nivel național, numărul de copii din clasele primare ai căror părinți aleg să renunțe la educația tradițională este în creștere de șapte ori mai repede decât numărul de copii în care se înscriu K-12 (sistemul școlar) în fiecare an. În ciuda dezvoltării pe care a înregistrat-o educația acasă , preocupările legate de calitatea educației oferite copiilor de către părinții lor persistă. Dar, notele bune luate in mod constant la examenele de evaluare standardizate de către copiii școliți acasă, unul din beneficiile cele mai cunoscute ale homeschooling-ului, ar trebui să îndepărteze aceste temeri. Statisticile …

Citeşte în continuare