14 December 2017
Știri pe scurt

Postări recente

Populism și neoliberalism

Populismul” este în genere un termen peiorativ. Nimeni nu vrea să fie numit „populist”. Cine este populist? Politicienii sunt populiști. Politicile sunt populiste. Populismul este ceva popular, dar rău. De ce este rău? De exemplu, pentru că ignoră consecințele pe termen lung. „Pe termen lung, toți suntem morți”, ar putea fi un slogan populist de succes. De exemplu, în cazul Brexit, spun criticii, britanicii nu văd că o vor duce mai rău în afara UE. S-au lăsat duși de nas de politicieni populiști și naționaliști. Greșesc că se închid față de UE. Aici este de văzut dacă același argument nu poate fi aplicat și UE. Aceasta este protecționistă în raportul cu restul lumii, chiar dacă este mai deschisă în interior. Populismul este de stânga sau de dreapta? În general, în Europa este criticat populismul partidelor de extremă-dreapta cum ar fi cel al Marie Le Pen, în America Latină cel al …

Citeşte în continuare

Câteva observații despre nazism

Un argument foarte răspândit este acesta: comunismul n-a fost aplicat. În final, s-a ajuns la o societate: cu inegalități între upper class și proli, între bogați și săraci. egalitate în sărăcie. Obiectivul era egalitate în bogăție, nu egalitatea în sărăcie. Prin urmare, comunismul n-a fost aplicat. A fost capitalism de stat sau nu știu ce a fost. Dar nazismul? A fost sau n-a fost? Putem construi un argument similar pentru nazism? Nazismul n-a fost aplicat pentru ca nu s-a ajuns la triumful rasei superioare. National-socialiștii au pierdut războiul. Nici aici nu au fost atinse rezultatele. Prin urmare, ca și comunismul, nazismul nu a existat. Această observație, evident, ar banaliza răul suferit de victimele nazismului. Care este mai rău: nazismul sau comunismul? Opinia majoritară pare să fie că nazismul, chiar dacă numărul victimelor comunismului (100 milioane) îl bate pe cel al nazismului (25 milioane). Există însă această  inegalitate de percepție. Comunismul, …

Citeşte în continuare

România, în sferturi de finală la Campionatul European de Biruri pe Muncă

Câte biruri plătește în medie un salariat și în ce țări trăiesc cei mai năpăstuiți lucrători ? Institutul Economic Molinari realizează în fiecare an o analiză în încercarea de a răspunde la această întrebare. Pentru a vedea cât de mare este povara fiscală pe muncă autorii studiului compară două elemente: salariul complet brut, adică suma totală de bani pe care trebuie să o plătească un angajator pentru a crea un loc de muncă salariul net real, adică suma de bani cu care mai rămâne un salariat după ce sunt plătite către stat cele mai importante taxe: impozitul pe venit, contribuțiile sociale și TVA. Potrivit raportului, România se află pe locul 8 în Europa în ceea ce privește povara fiscală pe muncă. Iată, de exemplu, suma pe care trebuie să o plătească un antreprenor pentru a oferi un salariu net de 1 euro: Părerea mea este că situația din România este …

Citeşte în continuare

Căpușe în acțiune

Uite de asta trebuie să dați ban, ban direct oricărui “expert” (bugetar sau client al statului, desigur) care spune că nu trebuie scăzute birurile în România. De asta. Fiindcă acest “expert” știe prea bine că statul este instrumentul prin care unii încearcă să trăiască pe spinarea celorlalți, că statul însuși este cea mai mare căpușă inventată vreodată. Când Curtea de Conturi vine și îți spune că în România autoritățile publice prăpădesc miliarde și miliarde de euro anual, bani pentru care mulți ar intra de bunăvoie și nesiliți de nimeni la pușcărie, când clasa politică este formată în vasta ei majoritate din asemenea exemple, când partidele și parlamentarii votează în general legi absurde, pentru a-și servi clientela (așa cum este cazul legii supermarketurilor) sau doar pentru a se face că muncesc ceva (așa cum este cazul legii votului prin corespondență) ei bine, atunci înseamnă că ești tu însuți un politruc dacă …

Citeşte în continuare

Execuția bugetară, la jumătatea anului

La jumătatea anului statul are un deficit de 0,5% din PIB, adică fix cât avea și în anul 2014. Situația nu este în principiu problematică, dacă ne amintim că în 2014 bugetul a încheiat cu un deficit de doar 1% din PIB. Dacă ne uităm la veniturile înregistrate de guvern, vedem că, într-adevăr, veniturile totale au scăzut cu 2%, dar veniturile fiscale au rămas practic neschimbate, în ciuda relaxării fiscale începută în iunie anul trecut. Hai să ne uităm la TVA, unde vedem că s-a colectat cu 9,5% mai puțin ca anul trecut. Nici măcar această scădere nu susține ideea că relaxarea fiscală a fost o idee proastă, deoarece cota medie de TVA a scăzut cu 26-27%, deci dacă reducerea de TVA nu ar fi stimulat economia ar fi trebuit să vedem o scădere de trei ori mai mare a încasărilor – ceea ce nu s-a întâmplat. În ceea ce …

Citeşte în continuare