19 August 2017
Știri pe scurt

Postări recente

Cine a pierdut cel mai mult de pe urma Brexit?

Aceasta este harta pierderilor bursiere, de la CNN: Bursa spaniolă a pierdut 12,35%, bursa italiană a pierdut 12,5%, cea grecească 13,4%. În comparație cu acest colaps, faptul că bursa de la București (indicele BET) a scăzut doar cu 3,5% este neglijabil, oricum mai mic decât declinul pieței poloneze (4,38%). Principalul indice al bursei londoneze a încheiat ziua de vineri cu -3,15%. Concluzia? După aflarea rezultatului referendumului britanic principalii perdanți au fost bursele de pe continent, atât cele din nucleul dur al UE – indicele Euro Stoxx care măsoară evoluția celor mai importante acțiuni din zona euro a scăzut vineri cu 8,62% – cât mai ales cele din țările PIIGS, adică oile negre ale zonei euro, mereu aflate mereu sub spectrul falimentului și ținute în viață doar grație politicii inflaționiste a BCE. Se pare că “piața” a dat verdictul: dacă Brexit, atunci UE are mai mult de pierdut!

Citeşte în continuare

Groenlanda a ieșit din UE și Grecia a intrat în criză

La începutul anilor ’80 Grecia a intrat în UE (1981) iar Groenlanda a ieșit din UE (1985). După cum se vede, economia care a avut relativ mai mult de suferit a fost Grecia, care în ultimii cinci ani a înregistrat cea mai mare depresiune economică pe timp de pace din istorie. Motivul pentru care această criză este legată de proastele politici inspirate de UE a fost explicat aici. Scopul acestei comparații este doar acela de a ilustra ideea că există viață să în afara UE – așa cum multe țări au demonstrat. Groenlanda (teritoriu autonom din componența Danemarcei) nu se poate compara cu Grecia: pe de o parte, Groenlanda este subvenționată masiv de guvernul danez; pe de altă parte economia sa este extrem de specializată (deci, fragilă), spre deosebire de multiplele oportunități de afaceri prezente în Grecia.

Citeşte în continuare

Fără nebunie speculativă, nu e nici “măcel”

Când deschid azi calculatorul, văd: “Măcel pe burse!… Lira sterlină a pierdut 10%” etc. Evoluția bursieră din ultimele zile arată așa. După moartea lui Jo Cox bursele au sărit în sus. Lira sterlină s-a apreciat. Wall Street scria că “piețele sunt amorale” și că investitorii apreciază acum că șansele unui Brexit au scăzut. Și sondajele ulterioare au arătat că ponderea celor care doresc rămânerea în UE este mai mare. De aici speculația s-a intensificat. FTSE 100 a urcat cu aproape 8% într-o săptămână – evoluție pe care nimeni sănătos la cap nu ar caracteriza-o drept una normală, firească. Dar, ce să vezi, nici un politician, nici un birocrat bruxellez nu a ieșit să denunțe euforia speculativă, nebunia cumpărătorilor de acțiuni. Totul a fost primit cu zâmbete, fiindcă, nu-i așa, e bine când bursele dau dreptate politicienilor. Astăzi s-a văzut că majoritatea investitorilor au pierdut pariul. Drept urmare, bursa a suferit …

Citeşte în continuare

Falimentul keynesismului în Japonia

Asta se întâmplă când interesele politice înving rațiunea. Datoria publică a crescut de 4 ori dar economia stagnează. Ce părere aveți, ar trebui să încerce mai tare?! Cam așa intenționează:  “Cred că toată lumea a auzit de poveste lui Peter Pan, care spune: <<În momentul în care ai îndoieli că poți zbura, vei pierde pentru totdeauna puterea de a zbura.>> Da, exact de asta avem nevoie, de o atitudine pozitivă și de convingere.”  

Citeşte în continuare

Despre Brexit, cu 99% propagandă, numai de bine…

Dacă Marea Britanie iese din UE nu va păți nimic rău, așa, automat. Nu trebuie să ai 2 facultăți ca să îți dai seama că există multe țări pe Pământ care s-au dezvoltat bine-mersi fără să fie membre ale UE. Câteva există chiar în Europa (Elveția, Norvegia). Rețeta creșterii economice este una singură: acumulare de capital și investiții deștepte, gestionate prin mecanismul concurențial al pieței. Dacă Marea Britanie își liberalizează economia după ce iese din UE, atunci o s-o ducă mai bine. Dacă, din contră, va adopta politici protecționiste, atunci o va duce mai rău. Deci, vă rog să observați, acest lucru nu are legătură cu apartenența la UE, ci cu calitatea politicilor. Cam asta este concluzia multor studii. Aveți aici un exemplu. Aici aveți alt exemplu. Problema este că politrucii britanici, din ambele tabere, fie încearcă să inducă o psihoză colectivă, fie folosesc cele mai greșite argumente pentru a …

Citeşte în continuare