22 February 2017
Știri pe scurt

Postări recente

Școala de la Gherghina, tehnocrația și estimările bugetare politruce

Ce face croitorul priceput? înainte de a tăia odată? Măsoară de 3 ori. Ce face omul gospodar? Vara își face sanie și iarna car. Dar ce face un politician? Iaca, vinde pielea ursului din pădure. Mai concret, statul a tăiat TVA de la 24 la 20%, printre alte măsuri de scădere a fiscalității. Ce te aștepți să se întâmple după așa ceva? Păi, dacă nu ai trecut ca gâsca prin apă prin școală, atunci te aștepți ca pe termen scurt să ai o scădere de venituri colectate la buget. De ce? Fiindcă economia nu țâșnește ca din pușcă, așa instantaneu, doar fiindcă ai scăzut tu taxele, astfel încât să-ți intre mai mulți bani la buget. Dacă ești un om cumpătat, atunci mergi pe scenariul realist-pesimist, în care bugetezi venituri fiscale mai mici. Dacă ești un exaltat, atunci mizezi pe venituri mai mari. Politicienii sunt întotdeauna exaltați, măcar așa aparent, de …

Citeşte în continuare

Cei 36 000 cei mai bogați români ar fi trebuit să susțină un think tank liberal

De ani de zile susținătorii libertății economice fac voluntariat pentru a răspândi în țară vești vechi de sute de ani: dezvoltarea este direct proporțională cu libertatea economică nu cheltuielile publice sunt cele care generează creșterea economiei, ci acumularea privată de capital incertitudinea legislativă și aparatul birocratic imens distrug stimulentele antreprenoriale Poate cel mai important, s-a spus că școlile de stat sunt ca CAP-urile comuniste și că, prin urmare, schimbarea directorilor este frecție la picior de lemn; s-a spus că monopolul statului în educație și sănătate distruge vieți și capital uman și că mentalitatea paternalistă determină o veritabilă capcană a sărăciei. S-au organizat conferințe, școli de vară, concursuri de economie, s-au împărțit burse pentru elevi, am celebrat Ziua Libertății Fiscale ș.a. Cu ce resurse? Practic cu zero resurse de la donatori români, în general exclusiv pe baza unor sponsorizări mici venite din SUA. Vi se pare normal ca un Centru universitar din …

Citeşte în continuare

Aspecte machiavelice la Machiavelli

Machiavelli este machiavelic atunci când recomandă dictatura în situații de urgență. Însă la el termenul „dictatură” nu are sensul de control total al societății de către stat. Dictatura machiavelică este delegată și este pe termen scurt[1]. Calitatea de dictator nu e dată pe viață, ci este strict pentru acea situație de urgență pentru care ai fost numit[2]. Într-adevăr dictatorul poate lua decizii fără consultare și poate pedepsi fără recurs[3]. Însă nu poate face orice. De exemplu, nu poate introduce instituții noi, nu poate priva senatul și oamenii de privilegiile lor[4]. Este nevoie de un dictator pentru că există riscul întârzierii în luarea deciziilor, pentru reconcilierea diferențelor între mai mulți decidenți, în situațiile de urgență[5]. În opinia sa, se vor prăbuși acele republici care în situații de pericol nu apelează la un dictator sau ceva asemănător[6]. Machiavelli spune că printre instituțiile Romei, dictatura merită admirația noastră specială[7]. Dictatorii par o sursă …

Citeşte în continuare

27 de miliarde euro păpați – 0 efect asupra bunăstării generale

Mai râdem, mai glumim, dar azi vă solicit atenția asupra unui subiect extrem de serios: mitul că fondurile europene contribuie la dezvoltarea României. Articolul de față nu este tocmai o analiză macroeconomică serioasă, din lipsă de timp și de informații complete, însă am convingerea că chiar și așa, “pe scurtătură”, cititorul atent și cu discernământ va înțelege gravitatea situației. În cei 10 ani de când România este membră UE au intrat în țară, net, 27 mld. euro. O sumă colosală, după orice standard. O sumă din care s-ar fi putut construi, la un standard de cost mediu de 5 mil euro/km așa cum stabilea guvernul Boc, fix 5400 de km de autostradă. Adică am fi realizat nu doar absolut tot ce promitea Dan Șova… ci de două ori mai mult. Și tot ne-ar mai fi rămas mărunțiș pentru încă vreo 1000 de km de drumuri expres, adică genul de șosea …

Citeşte în continuare

Reglementarea voodoo

Chiar dacă voodoo nu este o practică obișnuită în România, românii fiind un popor pașnic, primitor și ospitalier, nu avem certitudinea că lucrurile vor fi mereu așa. Economia românească fiind o economie dominată de importuri și în care noi nu producem nimic, este de la sine înțeles că la un moment dat se va importa și voodoo, așa cum au fost importate portocalele și computerele. Există diverse motive clare pentru care voodoo ar trebui reglementat. Protecția persoanelor, prima datorie a statului (the first duty of government), poate fi o astfel de motivație. Dacă o practică voodoo afectează integritatea fizică a cuiva, este normal ca această practică să fie contracarată prin legislație. Ori un scop popular al voodoo, cel puțin așa cum vedem în filme, este tocmai răzbunarea prin vătămarea fizica a cuiva. Voodoo este o confruntare indirectă cu un adversar puternic. O vrajă (ouanga) afectează indirect starea victimei prin magie[1]. …

Citeşte în continuare