21 October 2017
Știri pe scurt

Postări recente

Mai tare ca testul Pisa. Generația Gogâie și România viitorului

Subtitlul ar putea fi foarte lung. “De ce am scăpat în sfârșit de mitul națiunii cu oameni calificați, de ce productivitatea va crește lent, pensiile noastre sunt în pericol și până la sfârșitul vieții nu vom vedea convergența cu țările occidentale.” Sau ar putea fi “De ce Testul Pisa dă rezultate optimiste, în realitate lucrurile stau mai prost.” Aseară pe la 11 mă conversez pe Messenger cu un amic care lucrează în domeniul resurselor umane, care ținea neapărat să-mi povestească ultima experiență. Textul de mai jos este versiunea consolidată a mesajelor pe care mi le-a trimis. “Deschid job. 200 aplicanți. Teoretic wow. Jobul are în titlu salariul. Decid sa îi invit pe toți. Decid sa ii vad pe toți în ideea că poate unii au abilități speciale. Din 200 aplicanți 190 confirmă că vin. Clădire de birouri imensa. Le dau pe email și pe Whatsapp harta google maps și toate detaliile. …

Citeşte în continuare

Tensiunea bugetară începe să semene cu cea din 2009

De ce s-a tot discutat de creșteri de taxe? De ce guvernul a mărit acciza la carburanți? De ce decapitalizează întreprinderile de stat? Deoarece veniturile fiscale au mers în jos și decizia de a mări salariile bugetarilor nu are acoperire financiară. Dacă scăderea taxelor și creșterea salariilor sunt politici contradictorii, măcar pe termen scurt, care dintre ele ar trebui să prevaleze? Întrebarea pe care trebuie să și-o pună orice economist și decident politic este următoarea: de ce are nevoie în primul rând România? E clar că medicii au salarii mici, dar România în ansamblu este o țară săracă – 30% din gospodării au WC în curte. Care este prioritatea? Logica economică ne spune că prioritară este creșterea producției și acumularea de capital, deoarece asta duce direct la creșterea veniturilor și, indirect, la creșterea salariilor celor care oferă servicii populației, de la frizeri până la medici. Nu poți să pui carul …

Citeşte în continuare

Creșterea PIB, într-o poză

Am văzut controverse în legătură cu creșterea PIB, că ar fi prea mult consum, sau că n-ar fi… în realitate creșterea economică nu poate să aibă la bază consumul, deoarece nu poți să consumi ceea ce mai întâi nu ai produs. De asta definiția PIB (Consum + Investiții + Cheltuieli guvernamentale + Export net) se numește chiar așa: “după utilizări”. În fine, pentru a simplifica lucrurile, am decis să vă arăt poza, fiindcă deh, o poză face cât o mie de cuvinte. Deci, iată cum s-a utilizat PIB-ul nostru în ultimii ani. Datele pe 2017 surprind doar primul semestru.

Citeşte în continuare

Reîncepe “Economia pe înțelesul tuturor”

După experiența plăcută de anul trecut a sosit timpul să reluăm cursul Economia pe înțelesul tuturor, la Academia Privată. Pe parcursul a 8 întâlniri vom vorbi despre semnificația și formării prețurilor, vom analiza diferențele dintre socialism și capitalism, vom discuta despre antreprenori (inclusiv despre antreprenorii politici), vom diseca logica funcționării statului și fiscalitatea și vom încheia cu cele mai dificile subiecte: teoria banilor și a crizelor economice. Va fi o experiență valoroasă și memorabilă. Costul celor opt workshop-uri este de 560 de lei. Prima întâlnire va avea loc pe 4 octombrie.

Citeşte în continuare

Asaltul BNR asupra IFN (III): de ce sunt ignorate învățămintele economiei?

Unul din cele mai bune studii despre impactul plafonării ratelor dobânzii este acest volum de 432 de pagini, realizat la solicitarea Comisiei Europene. Nu pare să fi fost citit de autorii propunerii de restricționare a activității IFN. Care este principalul scop declarat al acestei reglementări inițiate de BNR? Micșorarea gradului de îndatorare al populației și reducerea riscului sistemic. Ei bine, iată ce spune studiul Comisiei Europene: “Conform analizei noastre este improbabil ca [ipoteza H2] plafonarea ratei dobânzii să ducă la scăderea creditului de consum. Segmentul de piață relevant pentru creditul cu dobânzi ridicate constituie doar o mică parte din piața creditului de consum. Nu există o legătură directă între plafonarea ratei dobânzii și nivelul supra-îndatorării [ipoteza H5]. În ceea ce privește [ipoteza H7] ideea că restricționarea ratei dobânzii va permite debitorilor riscanți să ia credite mai ieftine, aceasta pare greu de crezut. Prin contrast, [ipoteza H8] mai degrabă restricțiile vor …

Citeşte în continuare