19 November 2018
Știri pe scurt

Postări recente

Cei doi elefanți macroeconomici: deficitul bugetar și deficitul de cont curent

Statul român a încheiat anul 2017 cu cel mai mare deficit bugetar (raportat la PIB) de după criză. Datele provin de la Ministerul de finanțe, pentru fiecare an, și fiți atenți că ele au suferit ajustări ulterioare în varianta Eurostat. De exemplu, Eurostat trece în dreptul României un deficit de 3% din PIB pe anul 2016, nu de 2,41% așa cum a spus guvernul la acel moment. În ciuda unei creșteri foarte puternice a PIB, execuția bugetară este surprinzător de slabă. Colectarea impozitelor este sub nivelul prevăzut inițial în legea bugetului, cu excepția contribuțiilor de asigurări și a impozitului pe salarii – ceea ce este perfect explicabil având în vedere creșterea salariilor bugetarilor cu 22%. Veniturile fiscale sunt sub planificarea bugetară. Ele au crescut cu 2,8%, mai puțin chiar decât rata inflației de 3,3%! În termeni reali, statul a colectat mai puține impozite în 2017 decât în 2016. Paradoxal, cum …

Citeşte în continuare

Declarația 600: hoții și smintiții din Ministerul de finanțe

În anul 2018 Ministerul de finanțe îmi va fura pur și simplu suma de 8000 de lei. A căpiat de tot Codul fiscal introducând printre altele obligativitatea ca toți cetățenii care au avut venituri din activități independente ce au depășit 22800 de lei anul trecut să depună la fisc Declarația 600 și să plătească începând cu acest an din mână, CAS și CASS în cuantum de minim 665 lei/lună, adică 7980 lei pe an. Nu discut acum rațiunile invocate pentru comasarea contribuțiilor sociale, schimbarea cotelor de impozitare și a regimului de reținere/plată a acestor contribuții în cazul celor care obțin venituri din drepturi de autor, chirii etc. Nimic nu a fost făcut cu respectul bunului simț, al principiului elementar de a ușura viața cetățenilor: totul a fost întreprins forțat. Vrei – nu vrei, statul te ia de mână și te trece strada. Cazul meu personal (Bogdan Glăvan) și al altora …

Citeşte în continuare

Ce se va întâmpla cu Bitcoin?

Păi, ce să se întâmple. Înțeleg că se va termina de fabricat în anul 2033, când cantitatea de bitcoin va ajunge la 21 de milioane. Dar ce se va întâmpla cu valoarea sa? Aici povestea e mai complicată. Vedeți, bitcoin nu e o monedă. Moneda este un mijloc de plată general acceptat. Monedă, adică mijloc de plată general acceptat, nu poate ajunge decât un bun a cărui valoare este relativ stabilă , sau cel puțin, foarte predictibilă, și îndeplinește alte câteva calități. Ca principiu, nici un bun nu ajunge monedă dacă nu are o valoare intrinsecă. Banii de hârtie neconvertibili pe care îi folosim de aproape un secol sunt bani doar fiindcă statul te obligă să-i folosești, altminteri nu i-ar folosi nimeni. Tot statul îți cere să-ți plătești impozitele în ei – și le crează astfel o utilitate. Dar bitcoin? Bitcoin nu are o valoare intrinsecă, valoarea lui se poate …

Citeşte în continuare

Cum a făcut Senatul dobânda mai mică decât a făcut-o Ceaușescu

România este zona crepusculară, aici se petrec tot timpul lucruri stranii. Cum ar fi modificarea, săptămâna aceasta, în cadrul Comisiei de Buget și Finanțe din Senat, a prevederii legale (OG 13/2011) care reglementează dobânda legală. Ce este dobânda legală? Dobânda legală este acea dobândă care se aplică contractelor de împrumut în care părțile nu au stipulat ceva concret – ele au căzut de acord că trebuie plătită o dobândă dar nu au fixat-o. Și atunci dobânda este cea precizată de lege. Ei bine, dobânda legală este fixată la nivelul dobânzii de politică monetară a BNR, în prezent 1,75%. În aproape toate contractele de împrumut părțile convin însă asupra unei dobânzi. Aceasta, prețul creditului se numește dobândă convențională (fiindcă este convenită) remuneratorie (fiindcă remunerează capitalul). Să zicem, 10% pe an. În afară de dobânda remuneratorie părțile decid, de asemenea, și dobânda penalizatoare (care este, deci, tot convențională) – acea dobândă datorată …

Citeşte în continuare

Cum scad pensiile din Pilonul II ca urmare a Codului fiscal

Ca urmare a scăderii cotei de contribuție la 3,75%, sumele care vor ajunge la fondurile de pensii administrate privat vor scădea, chiar dacă salariile brute sunt majorate. Per total, pensiile viitoare scad cu circa 20%. Bătrânețe liniștită!

Citeşte în continuare