25 March 2017
Știri pe scurt

Postări recente

Dictatorii luminați și dreptul la homeschooling: o critică la Funeriu & compania

Ne-am întors în anii ’90. De fapt, cred că nu ne-am îndepărtat, ca mentalitate, niciodată prea mult de paradigma paternalistă în care un dictator luminat, un tătuc, stabilește limitele libertăților noastre. Că paternalismul este o frână în calea dezvoltării, este clar. De asta am rămas codașii Europei în ceea ce privește veniturile și bunăstarea materială, dar despre asta am tot vorbit. Apropo, și la capitolul homeschooling suntem tot acolo, lângă Albania și Bulgaria, care interzic complet acest drept. Dictatorii luminați au recurs la tot arsenalul de dezinformare și manipulare pentru a riposta în fața presiunii de reformare a sistemului de educație. Care sistem este unul cooperatist, precum CAP-urile de pe vremuri, producător de rebuturi pe bandă rulantă: De ce este școala un soi de CAP? Fiindcă proprietatea aparține statului. Resursele educaționale sunt gospodărite tovărășește de o clică birocratică, în loc să aparțină profesorilor, părinților sau unor antreprenori interesați să investească. …

Citeşte în continuare

Berea artizanală

Gustul berii artizanale pare multora inefabil, chiar dacă unii îl exprimă: “E ca atunci când mănânci o pâine caldă coaptă de bunica în sobă faţă de o pâine cu aditivi uitată cu zilele pe raftul supermarketului. E aromată. Iar alcoolul, chiar şi la berea de 8%, se simte de-abia după ce o bei. E atât de bine pătrunsă cu gustul şi cu aroma, că tăria nu i-o simţi. O bei ca pe-o bere normală şi de-abia după aceea îşi face efectul” (Gândul, 2009). Potrivit codului fiscal, ceva este bere dacă este bere sau dacă conține bere, având în ambele cazuri o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum (CF, 349:1). Cum diferă berea artizanală de cea normală, industrială? Diferențele par tehnologice și de cantitate. Berea artizanală nu e pasteurizată și filtrată și nu conține aditivi (Sikaru). Filtrarea berii îi îmbunătățește aspectul, îi crește limpezimea, îndepărtează majoritatea drojdiilor și a …

Citeşte în continuare

De ce scad înmatriculările de firme, Mitică?

Grație Larisei Ghițulescu am descoperit că înmatriculările de firme sunt în scădere față de anul trecut, în cea mai mare parte a țării și pentru cele mai multe CAEN-uri.   Ce se întâmplă în domeniu sănătății și asistenței sociale de răsar firmele ca ciupercile?! Părerea mea este că, parțial, aceste fluctuații se produc datorită interferenței fondurilor europene. Deoarece s-au dat și se vor da bani celor care înființează firme, statistica înmatriculărilor devine o busolă care nu mai măsoară corect gradul de dinamism al economiei. Nu că ar fi de mare mirare că lumea nu-și face firme într-un an în care creșterea economică explodează. Nu, deoarece aceasta creștere oricum nu se vede atât de mult în investiții, locuri de muncă, productivitate. Dar orișicât, nu mă așteptam să văd un trend descrescător.  

Citeşte în continuare

Tatuaje și piercinguri

Leviticul pare să se pronunțe negativ asupra ambelor pe legea veche și în același verset: „Pentru morţi să nu vă faceţi tăieturi pe trupurile voastre, nici semne cu împunsături să nu faceţi pe voi. (Leviticul, 19:28)”. Teoretic, problema tatuajelor nu pare să fie mult diferită de cea a libertății de exprimare, doar că mesajul aici este scris pe piele, nu pe hârtie, asfalt sau publicat online. Un limbaj nu e însă scutit de reglementare. Și sistemul de prețuri e un limbaj și cu toate astea vine Concurența să te învețe prețul corect și nu ești lăsat mereu să te exprimi în acest limbaj. Similar ai controlul prețurilor în tot felul de sectoare, adică ai corespondența codului bunelor maniere pe prețuri. În genere, restricțiile tatuajelor vin pe două cărări: -medicale. Aici vorbim de restricții privind tatuarea persoanelor cu anumite boli, restricții de vârstă, clientul să nu fie băut etc. -de  mesaj, …

Citeşte în continuare

6 din 49

Motto:„This Time Is Different” Jocul de cărți Popa Prostu’ combină o probabilitate de clasă cu una de caz. Știi toate combinațiile de cărți posibile luate câte 4, dar nu știi ce carte vei primi. Similar la 6 din 49 știi probabilitatea de clasă, șansele (1 la 14 milioane), dar nu o știi pe cea de caz, individuală, nu știi varianta cu numerele câștigătoare. La fel când arunci o monedă. Știi probababilitatea de clasă. Avem o colecție formată din două evenimente, cap și pajură, fiecare cu probabilitate de 50%. Dar nu știi probabilitatea de caz, ce va pica realmente, pajură sau cap. Eroarea jucătorului de noroc (gambler falacy) ar fi să confunzi cele două tipuri de probabilități. Așa se întâmplă când după ce apare roșu de 10 ori la rând, mergi a 11 oară pe negru, pe ideea că trebuie să mai vină și negru, probabilitatea de clasă fiind 50%, deși …

Citeşte în continuare