24 February 2020
Home / Articole / Oltchim și capitalismul de bâlci

Oltchim și capitalismul de bâlci

Stelian Tănase zice bine că România a depășit stadiul capitalismului de cumetrie. A ajuns la cel de capitalism de bâlci. Dovadă procesul de privatizare a Oltchim, care deocamdată dovedește foarte bine că statul român a urmărit (istoric vorbind) orice dar mai puțin privatizarea.

Cum am ajuns la bâlciul de acum? În esență, datorită politicii sistematice de subminare a capitalismului și a pilonului său esențial, dreptul de proprietate privată. Privatizare înseamnă schimbarea regimului proprietății, adică trecerea resurselor din “proprietatea” statului în cea privată. Privatizarea înseamnă deposedarea statului de o sumedenie de roluri și atribuții, concomitent cu creșterea puterii proprietarilor. Acest lucru nu înseamnă preluarea unui caiet de sarcini, o semnătură pe o hârtie, “lăsarea pământului la poartă” sau alte inginerii politice. Privatizarea presupune schimbarea drastică și simplificarea legislației astfel încât dreptul de proprietate să nu rămână pe hârtie, degrevarea activității economice de impozite sau sarcini birocratice astfel încât statul să nu se redefinească efectiv în rolul de co-proprietar agresiv al respectivei activități.

Statul a vrut însă adesea altceva. A vrut să vândă, așa cum explică și Mircea Coșea. A vrut să scoată bani, bani cu care să-și continue controlul economiei, la alt nivel. A vrut să impună reguli (vezi păstrarea numărului de angajați). A vrut să creeze în continuare rente și privilegii, dovadă bucătăria contabilă în care s-a angajat întotdeauna înainte de “privatizare” (ba a divizat compania, ba a recurs la conversia datoriilor în acțiuni etc.)

Prin urmare, de multe ori în urma privatizărilor numărul bugetarilor nu a scăzut! Avem în economie o multime de companii și mari investitori care trag profituri groase de pe urma unei relații călduțe cu bugetul de stat. Ne-am pricopsit cu un capitalism de cumetrie.

Show-ul la care asistăm de câteva zile era cumva inevitabil. Dacă privatizările au fost făcute pentru băieți deștepți, mai devreme sau mai târziu trebuia să apară un băiat mai deștept decât prevede legea! Ca de obicei, cum fiecare român se pricepe la fotbal și, mai nou, la tehnocrație, analiștii dezbat în neștire cum trebuia să se scrie caietul de sarcini, cum ar fi verificat ei scrisorile de garanție – în esență, cum ar fi fost ei niște gardieni mai pricepuți ai proprietății tuturor și a nimănui. Dar discuțiile sunt înșelătoare. Dacă se dorește cu adevărat schimbarea regimului proprietății, atunci acest lucru se poate face simplu și rapid. Ideal, în opinia mea, era să fie împroprietăriți salariații care, mai departe, să se descurce. Alternativ, Oltchim trebuia pasat primului venit. Indiferent câtă “capacitate financiară” ar fi avut salariații sau primul investitor venit, cu siguranță ei ar fi dorit să marcheze profit pe urmă (sau măcar să-și minimizeze pierderea pe termen scurt). Și ar fi procedat în consecință, fie muncind pe rupte, fie lichidând combinatul, fie revânzându-l. Dar probabil nu în prime time, în direct și în reluare.

0 Shares
Share
Tweet
Share