21 October 2017
Știri pe scurt
Home / Finanțe-Bănci / Oficial ECB: politica monetară expansionistă adâncește inegalitatea economică

Oficial ECB: politica monetară expansionistă adâncește inegalitatea economică

În atenția celor care le pasă de adâncirea polarizării sociale. Politica monetară, adică manipularea banilor și a creditului, are efecte redistribuționiste,  nedeosebindu-se din acest punct de vedere de politica fiscală. Ambele politici urmăresc colectarea de resurse de la Ion și subvenționarea lui Gheorghe, doar că în vreme ce prin impozitare acest lucru este realizat pe față, transparent, prin modificarea arbitrară a masei monetare și, implicit, a puterii de cumpărare a unității monetare, transferul de avuție este camuflat.

Pentru cei care se fac că nu înțeleg, intră în scenă Yves Mersch, membru în board-ul Băncii Centrale Europene:

În general, inegalitatea este de interes pentru băncile centrale deoarece politica monetară, în sine, are consecințele sale de redistribuire care influențează mecanismul de transmisie monetară. De exemplu, impactul modificării ratelor dobânzilor asupra consumului unei gospodării depinde de poziția financiară a acelei gospodării – daca aceasta este creditor/debitor net și dacă ratele dobânzilor aplicate activelor sau pasivelor sunt fixe sau variabile.

Aceste diferențe au implicații macroeconomice deoarece răspunsul economiei la schimbările de politică va depinde de distribuția activelor, datoriilor și veniturilor între gospodării – mai ales în perioade de criză, când șocurile economice sunt puternice și inegal distribuite. De exemplu, prin stimularea cererii agregate, pe de-o parte, și a angajărilor, pe de altă parte, accesul mai ușor la finanțare poate reduce disparitățile; în același timp, dacă ratele mici ale dobânzilor duc la creșterea prețurilor activelor financiare, pedepsind depozitele de economii, acestea pot duce la o adâncire a inegalității.

Emisiunea monetară duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor (prin simpla relație dintre cerere și ofertă), singura chestiune fiind identificarea piețelor specifice pe care are loc această devalorizare, în funcție de canalele prin care banii intră în economie. Este imposibil ca injecția monetară să afecteze simultan întreaga populație, ea produce efecte etapizat: mai întâi efecte locale, afectând veniturile și prețurile în domeniile inițial vizate de fluxul bănesc, după care efecte mai îndepărtate, afectând veniturile și prețurile din resttul economiei pe măsură ce primii agenți economic afectați își modifică la rândul lor fluxul cheltuielilor.

Dacă emisiunea monetară se realizează prin canalul creditului și astfel rata dobânzii scade sub nivelul natural (dictat de preferința de timp a publicului), atunci piețele bunurilor de capital și activele financiare sunt imediat afectate; cei care economisesc sau pensionarii pierd, debitorii și statul câștigă!

inflatia impozit ascuns

 

 Deci ce știm despre impactul politicii monetare asupra distribuției avuției, veniturilor și consumului? Un studiu publicat recent de National Bureau of Economic Research (NBER) subliniază 5 potențiale canale prin care măsurile adoptate prin politica monetară pot afecta inegalitatea.

Primul este ”canalul structurii venitului”: în timp ce majoritatea gospodăriilor se bazează doar pe venituri din propria muncă, altele au parte de mai multe venituri din afaceri sau tranzacții financiare. Dacă o politică monetara expansionistă mărește profiturile mai mult decât salariile, atunci deținătorii companiilor vor avea tendința de a beneficia disproporționat de aceasta. Din moment ce aceștia din urmă tind să fie și cei mai înstăriți, acest canal va duce la creșterea inegalităților ca răspuns la noi adaptări ale politicii monetare.

Cel de-al doilea este ”canalul segmentării financiare”: dacă anumiți indivizi sau organizații se angajează frecvent în operațiuni pe piețele financiare și sunt afectați de schimbările masei monetare înaintea altora, atunci o creștere a ofertei de bani va redistribui avuția către cei mai conectați la piețe. Considerând că gospodăriile care participă la piața financiară au venituri mai mari, atunci acest canal implică faptul că inegalitățile în consum se vor mări și ele după ce politica monetară expansionistă este aplicată.

Cel de-al treilea este ”canalul portofoliului”: daca gospodăriile cu venituri mici tind să dețină mai mult numerar decât active financiare față de gospodăriile cu venituri mari, atunci potențialele acțiuni inflaționiste venite din partea băncii centrale vor reprezenta un transfer dinspre gospodăriile cu venituri mici către cele cu venituri mari. Din nou, acest lucru va tinde să mărească disparitățile în consum.

Deci acum avem și explicația doctă, tehnocrată, chiar din partea unui bancher central, pentru întrebarea de 1000 de puncte: de ce după în minunata epocă a capitalismului de cumetrie, mai exact după abandonarea etalonului-aur și monopolizarea completă a producției monetare de către stat, unii simt că bat pasul pe loc în vreme ce averile altora cresc neîncetat.

Post Bretton Woods

 

Răspunsul este simplu: D-aia! Redistribuția averii, privilegierea unor în dauna multora a fost tocmai motivul suprimării libertății monetare.

5 Shares
Share
Tweet
Share
Stumble