24 October 2020
Home / Analiză-Statistică / Noroc cu subdezvoltarea: restanțele la bănci nu sunt corelate cu rata șomajului

Noroc cu subdezvoltarea: restanțele la bănci nu sunt corelate cu rata șomajului

Intuiția economică spune că rata șomajului este unui din factorii determinanți ai restanțelor la credite. Când omul își pierde locul de muncă, brusc scad și șansele ca el să mai achite la timp ratele la bancă. Regiunile puternic afectate de șomaj vor fi pepiniere pentru credite putrede. Dacă privim situația din România ne dăm seama că lucrurile nu stau chiar așa.

Rata somajului si rata restantelor bancare

 

În România județele cu cei mai mare rată a șomajului – e vorba de șomeri înregistrați, conform ANOFM – nu sunt neapărat județele cu cei mai mulți restanțieri. De exemplu Gorj, Vaslui, Teleorman, Dâmbovița, Buzău. Invers, județe aflate în topul restanțierilor, precum Sălaj, Sibiu, Bistrița-Năsăud, Timiș, Arad, au o rată a șomajului inferioară mediei pe țară.

Cum se explică ciudățenia? Șomajul din România nu este un șomaj “capitalist”, datorat dinamicității structurii producției. Schumpeter vorbea de “distrugerea creatoare” pe care o imprimă funcționarea capitalismului. România are însă o economie înțepenită, cu o rată redusă a natalității firmelor, cu grad de competiție redus în multe sectoare. Economia nu creează mare brânză (produse noi, locuri de muncă etc.) pentru că nici nu distruge suficient, astfel încât realocarea resurselor este împiedicată. Șomajul este în bună măsură o “tristă moștenire” a reformelor incomplete din anii ’90, a falimentului marilor fabrici din zonele cvasi-mono-industriale și a lipsei oportunităților alternative de angajare. Județele cu mulți șomeri sunt județele sărace, cu un pronunțat caracter rural. Șomajul de aici este un șomaj pre-capitalist, în care i-au căzut pradă atât cei care nu au mai găsit loc de muncă nici pe tarlaua fostelor mari combinate ceaușiste, nici în ograda mogulilor locali rezultați din tranziția la capitalismul de cumetrie pe care îl experimentăm în prezent.

Oamenii aceștia sunt departe (în sens economic) de instrumentele funcționării economiei moderne. Telefonia mobilă a ajuns la ei, creditul încă nu. Creditul a ajuns în zonele cele mai deschise competiției și schimbării, unde a făcut ravagii.  Acolo unde piața a fost mai largă, precum București, rezultatele se văd: șomaj mic și relativ puțini restanțieri. În rest…

0 Shares
Share
Tweet
Share