24 February 2020
Home / Articole / Mica speculație a românilor: depunerea economiilor în băncile grecești

Mica speculație a românilor: depunerea economiilor în băncile grecești

La modă este să-ți depui banii într-o bancă grecească. Primești dobânzi de 8% pe an, în vreme ce restul sectorului bancar oferă 4%-5%. Este vreo problemă? – m-am trezit întrebat.

Aparent și la modul nițel superficial, nu. Câtă vreme ai statul (Fondul de Garantare) care îți apără depozitele oriunde ar fi ele, nu e nici o problemă. Lumea judecă așa: dacă statul îmi garantează depunerile oriunde, atunci de ce să nu mă duc să pun banii la banca unde rata dobânzii este cea mai mare? Corect. Doar că este corect speculativ vorbind.

La modul fundamental, băncile grecești au o problemă. Grecia toată are o problemă. Grecii scot banii din bănci, speriați de perspectiva ieșirii țării din zona euro. Știți ce ce va întâmpla dacă Grecia nu mai capătă susținerea (adică banii) Germaniei? Nu mai are cum să-și plătească datoriile și obligațiile financiare curente, adică pensii și salarii. decât dacă tipărește bani. Practic, ieșirea Greciei din zona euro echivalează cu devalorizarea și inflația. Dar mai presus de toate, în ordine cronologică, cu înghețarea depozitelor bancare, după modelul argentinian. Dacă Grecia renunță la euro, atunci nimeni nu va mai putea retrage bani din bănci, pentru că băncile pur și simplu nu au atâția bani câte obligații și-au asumat. Acesta este farmecul sistemului bancar cu rezerve fracționare, ar trebui să vă obișnuiți cu ideea! Și atunci înghețarea depozitelor este o necesitate, altminteri băncile dau faliment instantaneu. Și mai bine să dea oamenii faliment decât băncile – eu așa știu că merg lucrurile în viață. Așadar: înghețarea depozitelor + tipărire de bani și devalorizare = rețeta pentru supraviețuirea sistemului financiar pe spinarea publicului de rând.

Aproape de Grecia (geografic și economic vorbind), românii văslesc împotriva curentului, depunând bani în băncile grecești. Bănci care, rămase fără suportul băncilor-mamă, trebuie să-și acopere necesarul de finanțare de pe piața locală. Românii se simt în siguranță procedând așa, iar analiștii economici nu ratează nici o ocazie de a-i face să se simtă în și mai mare siguranță, amintindu-le că statul le apără depozitele, oriunde ar fi ele.

Doar că tocmai asta e problema. Garantarea depozitelor bancare atrage după sine hazardul moral și speculația. Adică fragilizează sistemul financiar, nu-l întărește. Apropos de fragilitate, să amintim în contex profunda asimetrie dintre durata activelor și pasivelor bănciilor. Românii nu economisesc pe termen lung, ci adesea pe o lună. Nu îndrăznesc să se lase pe mâna băncilor pe o perioadă mai mare de un an. Asta spune tot despre fenomenul de care vorbesc. Mai mult o speculație de moment decât o investiție durabilă. Vom vedea oare reversul?

0 Shares
Share
Tweet
Share