7 December 2019
Home / Ce face statul? / Merită să construim autostrăzi? O comparație a traficului în România și Cehia

Merită să construim autostrăzi? O comparație a traficului în România și Cehia

Despre planul ambițios al statului român – zic al statului, pentru că n-am auzit vreun politician sau partid care să protesteze – privind construcția de autostrăzi și mai ales despre ineficiența cronică a acestor lucrări de infrastructură am vorbit cu calcule și cifre. Astăzi vă propun să vedem cum stau lucrurile în Cehia – așadar o țară fost comunistă, mai apropiată ca nivel de dezvoltare de al nostru.

Planul de autostrazi

Pentru început să mai aruncăm o privire pe harta traficului rutier din România. Observăm că un trafic mai ridicat de 16 000 mașini/zi se înregistrează doar pe câteva tronsoane de drum care converg spre București: DN 1 până la Brașov, autostrada A1 și segmentul București-Urziceni. În rest pe drumurile țării valorile de trafic variază foarte mult. Să luăm de pildă traseul Târgu Mureș – Târgu Neamț,  unde conform ministrului Dan Șova s-ar putea construi o autostradă cu banii din acciza la carburanți. Cu excepția unei scurte porțiuni lângă Târgu Mureș, traficul mediu pare a se situa în jurul cifrei de 3 500 de automobile/zi. Sau să ne uităm la segmentul Brașov – Bacău, o altă autostradă prioritară a guvernului actual: aici traficul mediu se apropie de 8 000 de mașini/zi.

harta-trafic-rutier

Cum stau lucrurile în Cehia? Conform unei analize din 2005, adică cu 5 ani mai veche ca cea despre care vorbim în România, traficul pe D1 (tronsonul Brno – Praga) sare de 40 000 de mașini/zi. Pe segmentul D5 (Praga – Plzen) circulă peste 30 000 de automobile/zi.

intenzity-2005

Conform raportului Roads and motorways in the Czech Republic din 2011, traficul mediu înregistrat pe autostrăzile din Cehia este în jur de 30 000 de autovehicule/zi.

Trafic

Concluzia? Politicienii români vor să construiască autostrăzi și acolo unde traficul este de 10 ori mai mic decât în Cehia. De fapt, lucrurile vor sta mai rău de atât, pentru că am comparat oarecum mere cu pere: traficul pe autostrăzi în Cehia cu traficul pe DN-uri în România. Însă viitoarele autostrăzi de la noi vor dubla în bună măsură drumurile naționale existente, ceea ce înseamnă că estimarea de trafic pe autostrăzi este serios exagerată. Dacă presupunem că doar jumătate din șoferi vor circula pe autostrăzi, restul preferând în continuare vechile drumuri, atunci ajungem la concluzia uluitoare că România ar putea investi în construcția unor șosele care vor înregistra un nivel de trafic chiar și de 20 de ori mai mic decât în Cehia.

Situația ar fi doar hilară dacă aceste pariuri politice nu s-ar face pe banii cetățenilor și îmi amintește de populismul lui Hitler, care a construit rețeaua de autostrăzi a Germaniei într-o epocă în care țara avea cea mai mică rată a posesorilor de automobile din Europa Occidentală – doar pentru a câștiga simpatia cetățenilor, disperați de sărăcie, de șomaj și de promisiunile nefondate ale celorlalți politicieni. Istoria se poate repeta, pentru că partidele politice de la noi se întrec în mituirea și manipularea electoratului, la fel cum a făcut Hitler în Germania. Asemănarea cu Hitler vi se pare exagerată? Atunci vă propun una cu Uniunea Sovietică. Nikita Hrușciov, într-un moment de maximă luciditate, a spus:

“Politicienii sunt la fel pretutindeni. Ei promit să construiască poduri chiar și acolo unde nu sunt râuri.”

Că politicienii români au apucături extrem de populiste este aproape indubitabil. Mă bucur că ieri directorul CNADNR a spus cu subiect și predicat că autostrăzile din România nu se susțin din trafic. În aceste condiții, ca economist, mă îndoiesc că aceste lucrări reprezintă un exemplu de “bun public”; expresia “rău public” este mai potrivită pentru a le caracteriza.

O ultimă considerație. Este adevărat că dezvoltarea economică a unor zone restrânse a luat-o mult înaintea dezvoltării infrastructurii, a căilor de comunicații. Acest lucru se datorează oricum statului, care a risipit deja zeci de miliarde fără vreun efect vizibil. Este adevărat că viteza medie de circulație pe drumurile noastre este scăzută. Dar sunt convins că putem găsi o soluție acceptabilă la această problemă fără să risipim atât de mulți bani. În unele locuri extinderea drumului cu încă o bandă de circulație este suficientă; în alte locuri este probabil indicată construcția unor rute care să ocolească localitățile și aglomerările urbane; în fine, în cele mai multe localități, reglementarea traficului pietonal al salva timp prețios pentru șoferi. Printr-o abordare atentă, lipsită de ambiții megalomanice, am putea probabil spori viteza medie de deplasare de la 60 km/h la 80-90 km/h. Acesta este, cred, un compromis acceptabil, atât pentru nevoile transportatorilor cât și pentru buzunarul cetățeanului. Nu uitați, tichia de mărgăritar a autostrăzilor construite de stat nu ne va face ma bogați, ci ne va îngloda mai mult în sărăcie și datorii și va consolida rețeaua trans-partinică de căpușe bugetare și baroni ai asfaltului.

[layout show=”1″]
8 Shares
Share
Tweet
Share