3 December 2020
Home / Finanțe-Bănci / Liberalizarea contabilității bancare – BNR ia în sfârșit cu asalt problema creditelor neperformante

Liberalizarea contabilității bancare – BNR ia în sfârșit cu asalt problema creditelor neperformante

BNR a publicat pe site un ordin de modificare a reglementărilor contabile care, în esență, deschide băncilor posibilitatea de a înregistra în contabilitate valoarea de piață a creanțelor – și nu valoarea nominală. Acest lucru este relevant mai cu seamă în cazul împrumuturilor neperformante, a căror valoare reală reprezintă în România o treime din valoarea nominală (estimarea Băncii Mondiale e probabil exagerată).

Rata recuperarii

Cum văd eu problema pe care BNR încearcă să o modereze și care este relevanța acestei modificări legislative?

În primul rând, avem de-a face cu o problemă de contabilitate. Există o asimetrie între contabilitatea bancară și cea a unei firme obișnuite și, de asemenea, o diferență între legislația contabilă în general și corolariile contabile ale științei economice. Ca economist știu că orice bun economic are un preț, stabilit pe piață în funcție de cerere și de ofertă. Valoarea monetară reală a unui bun este imposibil de determinat altfel decât în condiții de manifestare deschisă, liberă, a preferințelor publicului. Un bun nu valorează de fapt atât cât spune legea Parlamentului, ci atât cât spune legea pieței. Suntem obișnuiți să vedem absurdul care decurge din stabilirea arbitrară a valorilor mai ales când vine vorba ca statul să fixeze prețurile diverselor mărfuri – împunând prețuri minime sau maxime – în urma cărora apar consecințe neplăcute:  surplus sau penurie. Dar același haos se întâmplă și când legislația contabilă restricționează ajustarea prețurilor în evaluarea patrimoniului firmei. Dacă o firmă cumpără un automobil, să zicem, iar valoarea lui evoluează pe piață, atunci reflectarea necorespunzătoare a acesteia în contabilitate ne îngreunează înțelegerea situației financiare a firmei. Legislația îți spune cum să amortizezi un mijloc fix. Dar piața mașinilor second-hand ne spune și mai bine care este valoarea autoturismului.

Totuși, firma are destulă flexibilitate în actualizarea valorii activelor. Nu același lucru se poate spune despre bănci. Activele băncilor sunt creditele acordate clientelei. Și acestea au o valoare economică, diferită de valoarea contabilă, bineînțeles. Creditele sunt înregistrate la valoarea contabilă, dar cui slujește acest lucru dacă valoarea economică a respectivului activ variază și ajunge – așa cum este cazul – la un nivel mult mai mic decât cea nominală?! Societății (economiei în ansamblu) în nici un caz. Membrii societății sunt astfel împiedicați să acționeze pe baza ultimelor informații, iar alocarea fluentă a resurselor în cadrul economiei este sabotată. Cu cât prețurile activelor – inclusiv prețurile activelor bancare – sunt mai bine racordate la piață, cu atât societatea are mai multe repere pentru a-și da seama ce investiții sunt profitabile și care este alocarea optimă a resurselor.

Deci, ideal ar fi ca activele bancare să fie ajustate în funcție de piață (mark-to-market). Dar cum poate o bancă să facă acest lucru? În cazul în care valoarea economică a unui activ scade față de momentul achiziției lui, așa cum este cazul unui credit neperformant, banca poate decide să îl vândă. Adică să îl înlocuiască în bilanț cu valoarea lui de piață. În România băncile au vândut cele mai proaste credite neperformante către firme specializate în valorificarea acestora la 1%-5% din valoarea lor pe hârtie. Pe restul, adică majoritatea, le-au păstrat în portofoliu, fără intenția de a presa/lichida debitorii rău platnici. Acest fapt a făcut ca România să aibă una din cele mai înalte rate a creditelor neperformante din lume: 21%. BCR, prima bancă din sistem, are aproape 30% credite neperformante. Care este valoarea acestora? Nu știm. Reglementările contabile le împiedică pe bănci să le actualizeze valoarea așa cum ar fi logic din punct de vedere economic. Nu e de mirare că în aceste condiții băncile apar ca obținând profit! În același timp, reglementările prudențiale le-au obligat pe bănci să provizioneze aceste active, astfel încât băncile au imobilizat sume enorme de bani. Sistemul este evident ineficient. Pe de o parte nu putem descoperi valoarea reală a unor active; pe de altă parte capitalul este blocat pentru acoperirea previzionată a pierderilor.

Ce zice BNR acum? Inventează un nou cont, extrabilanțier, în grupa 99 ”Alte conturi în afara bilanţului”, respectiv contul 9986 ”Creanţe preluate prin cesiune”, în care creanțele cesionate sunt trecute la valoarea nominală. În bilanț însă, creditele cesionate sunt înregistrate la valoarea de achiziție:

 Creanţele preluate prin cesiune se evidenţiază în conturi bilanţiere la costul de achiziţie, iar datoria faţă de cedent se înregistrează cu ajutorul contului 3566 “Alţi creditori diverşi”. Valoarea nominală a creanţelor astfel preluate se evidenţiază în afara bilanţului (contul 9986 „Creanţe preluate prin cesiune”)

Interesul băncilor este să înființeze instituții distincte – Special Purpose Vehicles (SPV) – cărora să le paseze activele neperformante la, să zicem, un sfert din valoare și astfel să își elibereze bilanțul de aceste putregaiuri. Pe măsură ce fac aceste vânzări, provizioanele se eliberează și astfel lichiditatea băncii se îmbunătățește. Este important de înțeles că, pe ansamblu, situația băncii (implicit profitabilitatea în sens economic) nu suferă vreo modificare. Băncile practic pasează un putregai dintr-un buzunar în altul, mai bine zis dintr-un buzunar bilanțier într-unul extrabilanțier. Dar această vânzare le disponibilizează resurse pe termen scurt.

Dincolo de problema îmbunătățirii contabilității, probabil BNR este mânată de veșnica grijă macroeconomică: relansarea creditării. De aceea, cred că una din urmările posibile ale acestei modificări legislative, anume retragerea de către băncile-mamă a capitalului imobilizat în prezent în provizioane, nu se va întâmpla. Situația convine tuturor părților, deci probabil târgul este deja făcut: „Noi vă relaxăm legislația, voi vă păstrați expunerea pe România”.

 

[layout show=”1″]
0 Shares
Share
Tweet
Share