20 October 2020
Home / News / Lagărul contra migraţiei de inteligenţă

Lagărul contra migraţiei de inteligenţă

Politicienii din Ungaria au dovedit că dacă vor pot. Prin noua lege a educaţiei instituie practic un lagăr pentru forţa de muncă proaspăt ieşită de pe băncile facultăţilor. Acum eşti obligat să munceşti în Ungaria un număr de ani dublu cu numărul de ani de studii. Astfel, se susţine, tinerii maghiari îşi vor plăti datoria faţă de patria care i-a ţinut în universităţi.

Ce-i drept, problema migraţiei de inteligenţă e cruntă în anumite state. Aşa cum am explicat în Brain Drain: a Management or Property Problem?, migraţia creierelor apare deoarece capitalul uman este folosit la adevărata sa valoare doar în prezenţa unor bunuri de capital complementare, altfel este o risipă stupidă. De exemplu, tinerii care se instruiesc pentru a ajunge chirurgi în România au puţine şanse să performeze la adevărata lor valoare în ţară. Capitalul uman pe care îl acumulează pe băncile facultăţii poate fi cu adevărat productiv doar în colaborare cu alte echipamente, capital fizic complementar, inexistent la noi. Acest capital fizic este inexistent deoarece nu am economist suficient pentru a-l avea. Practic nu avem spitale la nivelul celor din Vest şi nici o populaţie care să-şi permită să fie tratată ca acolo. Dar avem medici. Şi îi avem degeaba, aceasta este ideea.

Drept urmare, capitalul uman migrează, la fel cum face oricare alt factor de producţie, către zona unde randamentul său este cel mai înalt. Iar doctorii români pleacă în Occident pentru că acolo dau randament şi, în consecinţă, reuşesc să îşi însuşească venituri pe măsură.

Bine, veţi spune, dar ţara nu pierde? Ba da. Aşa cum am explicat în lucrarea cu pricina, ţara pierde deoarece ţara finanţează studiile viitorilor emigranţi. Brain Drain-ul este nociv tocmai din acest motiv, şi doar din acest motiv. Altminteri ar trebui să ne supărăm că ne pleacă şi fotbaliştii – şi ei sunt o sursă de valoare – dar nu este cazul, pregătirea fotbaliştilor este asigurată în regim privat, nu public, prin urmare este treaba clubului care îi deţine dacă îi vinde sau nu.

Problema de fond este educaţia publică. Dacă plătim impozite ca să educăm doctori, atunci nu ne rămâne decât să ne frângem mâinile. Această politică este un eşec din capul locului, deoarece nesocoteşte un principiu important al economiei: migraţia factorilor de producţie pentru maximizarea randamentului. Singura soluţie pentru eliminarea efectelor dăunătoare ale brain drain-ului este desfiinţarea educaţiei de stat.

Ei bine, politicienii unguri au ales să toarne gaz peste foc, adăugând unei probleme o soluţie care doar o agravează. În cel mai pur spirit socialist („de dreapta”, bineînţeles), au decis să facă ce a făcut şi regimul comunist: lagăr şi muncă forţată. Chipurile tinerii trebuie să-şi plătească datoriile către societate mai întâi. Dar pe societate a întrebat-o oare cineva dacă mai vrea să plătească impozite? Cine decide că trebuie să susţinem un regim colectivist de educaţie, societatea? Nici vorbă, aceeaşi trupă de politicieni machiavelici, care mereu au soluţiile în buzunar dar dacă îi iei la bani mărunţi se fac că nu înţeleg despre ce e vorba. În plus, instituirea unui regim de lagăr nu rezolvă problema eficienţei economice, bineînţeles, căci dacă lucrurile ar fi stat aşa atunci regimul comunist ar fi ajuns departe. Cu lagăr sau fără lagăr oamenii nu au stimulente adecvate de a munci, din contră, vor fi mai dezamăgiţi şi mai apatici. Dar cel mai important este că, indiferent de stimulentele lor, capitalul uman pe care l-au dobândit în lungii ani de practică şi studiu nu este decât expresia unei proaste alocări a resurselor în economie. În absenţa capitalului fizic, degeaba ai doctori, degeaba ai premianţi Nobel, degeaba ai oameni cu idei. Fără capital fizic nu poţi nici să prestezi operaţii pe creier, nici să vindeci cancerul, nici să produci automobile, nimic. Iar capital fizic nu există deoarece… v-aţi prins!, deoarece politica socialistă descurajează acumularea de capital şi investiţia eficientă. Dacă oamenii nu sunt liberi să ia propriile decizii şi nu sunt responsabili pentru ele, atunci nu economisesc, nu-şi fac planuri de viitor, îşi reprimă spiritul antreprenorial.

Împiedicarea liberei circulaţii a factorilor de producţie nu sporeşte abundenţa acestora. Paralizând piaţa şi alocarea eficientă a resurselor nu face decât să agraveze raritatea acestora pe termen lung. Dacă le pui secera şi ciocanul în mână celor care au învăţat cum se ţine bisturiul, atunci vei avea eşec pe toată linia. Probabil guvernul maghiar nu are prea mulţi economişti în componenţă.

0 Shares
Share
Tweet
Share