18 September 2020
Home / Despre criza / Istoria romanțată a crizei din Grecia

Istoria romanțată a crizei din Grecia

Vă sugerez să citiți acest articol din Vanity Fair. E foarte lung, deci luați-vă și țigările.

Tsunami-ul de credit ieftin care a măturat planeta din 2002 până în 2007 a creat abia acum o nouă ocazie de a călători: turismul dezastrelor financiare. Creditul nu însemna doar bani, ci tentație. El le-a oferit unor societăți întregi ocazia de a-și dezvălui aspecte ale caracterului lor care în mod normal rămâneau ascunse. Țări întregi au receptat mesajul, „Am stins lumina, acum puteți face ce vreți și nimeni n-o să afle”…

Pe lângă cele 400 de miliarde de dolari datorie publică, statisticienii au realizat că guvernul mai avea un deficit de vreo 800 de miliarde la sistemul de pensii. Dacă adunăm ne dă 1,2 trilioane, adică mai mult de un sfert de milion de dolari pentru fiecare grec…

“Oamenii noștri au venit și nu le-a venit să creadă ce-au găsit”, mi-a spus un official al FMI, la puțin timp după ce s-a întors din prima misiune în Grecia… “Nu puteai numi asta economie emergent. Era o țară din lumea a treia.”

Doar în ultimul deceniu salariile sectorului public s-au dublat, în termeni reali – iar cifra nu ia în calcul ciubucurile colectate de funcționarii publici. Salariul mediu al unei slujbe guvernamentale este de 3 ori mai mare decât cel al unei slujbe în sectorul privat. Societatea națională de căi ferate are venituri anuale de 100 de milioane de euro dar plătește salarii în cuantum de 400 de milioane, plus 300 de milioane reprezentând alte cheltuieli. Un angajat al său câștigă în medie 65 000 de euro pe an. Cu 20 de ani în urmă un om de afaceri de succes care a ajuns ministrul finanțelor, Stefanos Manos, a arătat că statul ar fi ieșit mai ieftin dacă toți călătorii cu trenul ar fi fost urcați și deplasați cu taxiul. Ceea ce încă este adevărat…

Sistemul de învățământ din Grecia este sinonim cu ineficiența cronică: considerat unul din cele mai slabe din Europa, el angajează totuși de 4 ori mai mulți profesor per elev decât cel mai bine cotat sistem, cel al Finlandei….

Vârsta de pensionare pentru grecii care au efectuat o muncă “grea” este de aproape 55 de ani pentru bărbați și de 50 de ani pentru femei… Peste 600 de profesii au reușit să obțină statutul de muncă “grea”: frizerii, prezentatorii la radio, chelnerii, muzicienii și așa mai departe…

Sistemul public de sănătate din Grecia cheltuie pe materiale mai mult decât media europeană – dar nu este neobișnuit, mi-au mărturisit mai mulți greci, să vezi asistente și doctori plecând de la spital cu brațele pline cu scutece și prosoape sau cu orice altceva ar mai putea lua de acolo.

Și acum gândiți-vă la România. Nu avem un sistem de pensii atât de absurd, dar construim autostrăzi mult mai scumpe decât grecii. Și bănuiesc că fiecare mai poate găsi un element de comparație care să ne dezavantajeze.

0 Shares
Share
Tweet
Share