22 September 2019
Home / News / Guest post: Controlul armelor, versiunea de pe Dâmbovița

Guest post: Controlul armelor, versiunea de pe Dâmbovița

Un om cu o arma poate controla 100 de oameni neinarmati. (Vladimir Lenin)

 

 Cind vorbim despre arme, cu greu putem gasi in alta parte atita fatarnicie si in acelasi timp ignoranta. Poate doar cind vorbim despre taxe si poluare, am avea oarecare sanse. Nici nu e de mirare, 50 de ani de comunism si peste 20 de ani de post-comunism, au o contributie majora. Stiu ca e foarte greu sa discuti rational despre arme dupa 70 de ani in care generatii intregi au fost sistematic spalate pe creier. Bunica mea a stat ascunsa in paduri si a luptat contra rusilor cu un automat Orita, astazi mentalitatea de oaie este prezenta in mintile prea multor romani.

Scurta cronologie a evenimentelor din aceasta sfera incepind cu incidentul de la Perla:
– incidentul de la Perla (subofiterul MAI Gheorghe Vladan si-a impuscat mortal sotia, casiera coaforului si a ranit alte 6 persoane) este urmat de un adevarat linsaj mediatic. S-a mintit si s-a manipulat din plin, principalele posturi de stiri conducind detasat la acest capitol. Singurul care a luat apararea detinatorilor de arme a fost Mircea Badea.
– ca urmare, chestorul Marinescu Niculae (pe atunci sef al serviciului arme si cel care i-a semnat permisul de arma lui Vladan) si un ofiter superior de la DGPMB sint eliberati din functii, anchetati penal iar ancheta este finalizata cu NUP (neinceperea urmaririi penale). La inceputul anului chestorul Niculae Marinescu este numit din nou la comanda serviciului arme si incep tentativele de modificare a legii, intr-o maniera total nedemocratica (dezbaterea publica este evitata), totul se face pe ascuns si doar intimplator ies niste lucruri la suprafata.
– astfel pe site-ul Colegiului psihologilor apar niste propuneri de modificare a legii armelor:

Initiativa pare a pleca de la Comisia de aparare a camerei deputatilor si Colegiul psihologilor, doar ca exista un mic detaliu tehnic care arata clar ca sursa modificarilor este IGPR (ca sa trecem peste faptul ca brusc psihologii devin prea priceputi in ale armelor). Psihologii au fost momiti ca detinatorii de arme vor fi trimisi la ei in vizita o data la 3 ani, nu 5 cit este acum si ori de cite ori considera un politist ca e cazul.

 Oricum Romania are la acest moment cea mai restrictiva lege a armelor de departe (din UE cel putin), dar modificarile aduse in noua propunere sint absurde si de natura sa ridice probleme suplimentare: spre exemplu cum sa mai condamne un magistrat pe un infractor, cind stie ca la pensionare va trebui sa predea arma? Si mai sint si alte exemple. Aparent nimeni pina acum, nici din politie, nici din sfera politica nu a invatat un lucru elementar: poti face o lege oricit de restrictiva, un infractor nu va da doi bani pe ea. Legile sint doar pentru cetatenii onesti, infractorii au propriile lor legi. Dovada ca un asasin platit nu a cerut permisiune de la politie sa isi foloseasca Kalasnikov-ul automat (detinut ilegal, evident) intr-o reglare de conturi .

criminals

 – modificarile deranjeaza pe multa lume, drept urmare sint indulcite (exemplu: magistratii, politistii si militarii isi pot pastra armele 10 ani dupa incetarea activitatii)
– legea este discutata in comisii cu reprezentanti ai partilor interesate (sindicate ale politistilor, asociatii ale colectionarilor) si cam toate modificarile cad, pentru ca justificarile oferite sint hilare. Se ajunge la varianta de compromis de valabilitate a permisului la 4 ani si se poarta discutii ca cei carora le expira vizele pe permis sa nu mai fie automat infractori.
Lucrurile pareau ca se linistesc, pina cind…

– pe fir intervine guvernul care isi exprima punctul de vedere:

Aici urmeaza noaptea mintii, categorii intregi de detinatori de arme disparind cu totul: colectionari, sportivi de tir, cel mai greu sint lovite armele scurte (inca o dovada ca sintem o tara cu susul in jos, pe americani ii durea de armele lungi, asa-numitele „assault weapons”, un termen generic inventat de mass-media) etc. Se propune ca cei care au arme deja sa le predea in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a legii, in vederea valorificarii. In fapt, este o confiscare mascata, intrucit nu vor exista cumparatori pentru acele arme, pentru ca nu mai are cine sa le cumpere. Politia nu mai face greseala sa confiste direct armele, asa cum a facut cu armele Kalasnikov (semi-automate sau cu repetitie) acum mai bine de 10 ani, cind a pierdut toate procesele intentate.

Care este logica acestor masuri, pentru ca in acest caz articolul 53 din constitutie nu poate fi invocat (il reproduc integral):

ARTICOLUL 53
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Ce fapte pot justifica asemenea masuri pentru ca statisticile politiei din justificarea modificarii legii nu sint de ajuns. Sub 100 de incidente pe an (aici intra mai ales fapte de genul: detinere de munitie mai multa decit in permis, detinerea armelor in conditii necorespunzatoare, permis expirat, braconaj, etc.) la peste 130.000 de detinatori de arme (majoritatea vinatori), deci sub 1 la mie, chiar e foarte putin. Spre comparatie, doar in cursul sarbatorilor de Paste de anul acesta, in mai putin de o saptamina au murit 22 de oameni in accidente de circulatie si au fost raniti alti 88. Totusi, inca nu se discuta sa interzicem masinile.

Fatarnicia guvernului merge insa foarte departe, daca ne gindim ca un cetatean onest nu poate spera la mai mult de un pistol cu bile (iluzia auto-apararii: armele de acest gen fie sint interzise in unele tari care ofera cetatenilor drept la glont, fie nu sint considerate arme, deci nu trebuie autorizate/declarate), insa in acest timp noi vindem automate Kalasnikov civililor americani:

Ce urmeaza in cazul in care aceste modificari (intr-o forma sau alta) vor fi aprobate e pur si simplu horror, in contextul politico-economic actual, iar asemanarile cu fapte din trecut sint prea izbitoare pentru a fi ignorate:
– in 1929 Uniunea sovietica a instituit controlul armelor. Din 1929 pina in 1953, 20 de milioane de rezidenti, incapabili de a se apara, au fost exterminati. Lor li se adauga alti 30 de milioane de oameni care au murit de foame in Ucraina.

– in 1911, Turcia a instituit controlul armelor. Din 1915 pina in 1917, un milion si jumatate de armeni, incapabili sa se apere au fost exterminati.

– in 1938 Germania a instituit controlul armelor, drept urmare pina in 1945, sute de mii de civili au fost omoriti, incapabili sa se opuna Gestapo-ului. Evident, evreii si alte nationalitati au ajuns in lagare si gheto-uri pentru propria lor protectie.

– China a instituit controlul armelor in 1935. Din 1948 pina in 1952, 20 de milioane de dizidenti politici au fost exterminati

– Guatemala a instituit controlul armelor in 1964. Pina in 1981 100.000 de indieni Maya au fost exterminati.

– Uganda a instituit controlul armelor in 1970. Pina in 1979, 300.000 de crestini au fost exterminati. Se estimeaza ca numarul total al mortilor in timpul dictaturii lui Idi Amin este in jur de 2-3 milioane.

– Camdogia a instituit controlul armelor in 1956. Din 1975 pina in 1977 aproximativ un numar de 1 – 2 milioane de oameni au fost exterminati.

– in Australia posesorii de arme au fost siliti sa predea 640.381 de arme, program ce a costat contribuabilii 500.000 de dolari. Rezultatele doar dupa primul an au fost:

* omuciderile au crescut cu 3.2 procente, iar mai apoi doar in statul Victoria cu 300%

* tilhariile au crescut cu 8.6 procente

* jafurile armate au crescut cu 44%. Evident, masura predarii armelor nu a afectat posesorii ilegali, ci doar cetatenii care respecta legea.

* a crescut numarul spargerilor de locuinte indreptate asupra persoanelor batrine.

* statisticile pe 25 de ani inainte confiscarilor aratau un trend clar descrescator al jafurilor cu mina armata, situatie care s-a schimbat radical in anii ce au urmat confiscarii armelor, caci pentru criminali era acum garantat ca victimele lor nu sint inarmate, deci nu pot opune rezistenta.

* evident, politicienii australieni nu au fost capabili sa explice aceste tendinte.

– in Mexic exista un singur magazin de arme (unul singur!). Cu toate astea, numarul detinatorilor ilegali este enorm, dintr-un total estimat de 15.500.000 de arme doar aproape 3.000.000 sint detinute legal. Rapirea de persoane in scopul rascumpararii, este o adevarata industrie.

nu in ultimul rind in Romania, venirea comunistilor la putere a insemnat confiscarea armelor civililor si apoi confiscarea averilor lor, in timp ce posesorii au sfirsit pe la Canal sau prin inchisori. Probabil ca acesta este cel mai pluzibil scenariu in cazul in care intentiile celor de la putere si IGPR vor deveni realitate. Cum spuneam, istoria se repeta pentru ca sintem incapabili sa invatam din ea.

– in total se estimeaza ca in secolul 20, minim 56 de milioane de oameni au fost exterminati ca urmare a politicilor de control a armelor.

 

Si reversul medaliei este de asemenea adevarat:

– in timpul celui de-al doilea razboi mondial, Japonia nu a invadat SUA continentala pentru ca stiau ca populatia americana este inarmata. Citiatul exact din amiralul Yamamoto este: “de dupa fiecare fir de iarba va rasari o arma”

– tot in timpul celui de-al doilea razboi mondial, Hitler nu a atacat un singur vecin, Elvetia, desi tentatia aurului din bancile elvetiene era foarte mare. I s-a explicat insa ca populatia elvetiana este inarmata, iar relieful nu prea seamana nici el cu cel din Polonia. Si astazi barbatii elvetieni pleaca acasa cu o arma automata dupa terminarea stagiului militar care este obligatoriu, iar statul elvetian le plateste o tragere anuala in poligon. Astazi, populatia civila elvetiana are mai multe arme automate decit armata elvetiana. Comparati asta cu Romania care a pierdut Basarabia fara sa traga un singur foc de arma (in urma ultimatului sovietic din 1940).

– in America, statele cel mai permisive au cele mai mici rate ale criminalitatii (Vermont, unde armele nu sint nici macar legiferate, a-ti cumpara arme e acelasi lucru cu a cumpara alcool sau tigari), in vreme ce statele cel mai restrictive (NY, Il, CA) au cele mai mari rate ale criminalitatii.

– in 1990, cehii si-au amintit lectia din 1968 cind au fost invadati de tarile pactului de la Varsovia (fara Romania) si si-au cerut dreptul la arme. Astazi Cehia are cea mai liberala lege a armelor din UE si este un stat foarte linistit cu o rata a infractionalitatii foarte redusa. Oare de ce?

Tot in 1990, cetatenii romani au fost somati (moratoriu) sa predea armele care au ajuns in mina lor ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989 si imensa majoritate s-a conformat. Si astazi, hoplofobia este constant si adinc sadita in mintea cetateanului.

– in Republica Moldova, acum citiva ani, cetatenii au primit drept de a avea arme scurte cu glont (ca urmare a linsajelor racketilor). Contrar alarmistilor, nu au urmat bai de singe, nimeni nu a rasturnat guvernul si la manifestatii cetatenii si-au lasat armele acasa. Asta si pentru ca legea moldoveneasca a armelor este una foarte buna.Daca tot le place operatiunea „copy/paste”, cei de la putere pot „traduce” legea moldoveneasca.

 

De-a lungul istoriei recente, nu pot sa nu observ “grija” tuturor guvernelor care s-au succedat la putere, de a-si tine cetatenii intr-o situatie cit mai mizera si a guverna cu ajutoare sociale. Transformarea noastra intr-o natie de asistati sociali, care sint dresati sa voteze “ce trebuie”, nu este de natura sa ne plaseze in natiile de frunte ale Europei, nici macar ale acestui colt de Balcani.

Atit timp cit legea romaneasca nu consfinteste clar:

– apararea dreptului la viata

– garantarea proprietatii si apararea ei

nu vom face altceva decit sa stam intr-o mizerie si o situatie mereu ambigua si mereu nesigura. Iar lucrurile sint din ce in ce mai negre.

Spre comparatie, altii au:

– castle law (legea domeniului): casa, masina si locul de munca sint domeniul tau si proprietarul este autorizat sa foloseasca armele (de fapt orice, formularea originala este „deadly force” – forta mortala) in apararea sa. Toti am vazut prin filme, ca americanii au de regula maxim gardulete ornamentale sau pur si simplu nu au garduri de loc. Insa un simplu afis cu „Private property” (Proprietate privata) e suficient sa descurajeze eventuale tentative de invazie, caci este clar pentru toata lumea ca cel care ataca o proprietate privata, isi pierde multe drepturi, inclusiv cel la viata. Comparatia cu fortaretele noastre cu garduri cit mai inalte ar fi hilara, daca nu ar fi tragica.

La noi, dupa un politician de 3 ori presedinte, “proprietatea e un moft”.

– “stand your ground law”: nu ai obligatia sa te retragi/somezi, atunci cind esti atacat pe domeniul tau (sau cum zic texanii „first shoot, then ask” – intii trage si dupa aia intreaba). La noi, un hot care intra intr-o casa noaptea (care pina si dupa legea romaneasca e premeditare), are mai multe drepturi decit proprietarul. Nu mai stiu daca la noi s-a scos acea aberatie cu „riposta proportionala cu atacul”, dar e limpede pentru toata lumea ca sintem foarte, foarte departe de a oferi cetateanului protectie reala, nu doar vorbe in special pe la mitinguri electorale sau talk show-uri.

– “justifiable homicide”: excluderea de la urmarirea penala in cazuri ca:

* omucideri savirsite de oameni ai legii atunci cind aplica legea. Exemplu: un detinut fuge de sub escorta.

*  o persoana se opune executarii unei hotariri judecatoresti, o persoana nu respecta indicatiile unui ofiter de politie, etc.

* o persoana ucide un atacator care i-a invadat proprietatea.

La noi sa ne amintim doar episodul capturarii lui Bebe Carabina, cind acesta ardea parul de la timpla unui politist cu arma artizanala si colegii lui tot trageau in aer.

In final, iata si niste (alte) exemple reale, din pacate la ei:

Aici o fata de 12 ani se apara impotriva unui atacator care intra peste ea in casa, folosind un Glock de calibrul .40

Aici o fata de 11 ani se apara impotriva a 3 atacatori care au intrat peste ea in casa. Pentru curajul ei este admirata si data ca exemplu peste tot, caci acolo viata si proprietatea privata sint o adevarata religie, aici sint doar „mofturi”.

Aceste doua povesti ar fi avut insa un cu totul alt final in Romania (presupunind ca cineva intr-o astfel de situatie ar fi avut cum sa riposteze in mod real si sa evite astfel sa devina subiect de stirile de la ora 5 pentru televiziunile scatofile): copii ar fi ajuns la scoala de corectie pentru simpla vina de a-si fi aparat viata in propria casa, parintii ar fi fost inchisi si decazuti din drepturi pentru ca au permis „accesul persoanelor ne-autorizate” la arme. Nu in ultimul rind, televiziunile dornice de senzational si manipulare ar fi avut „munitie” pentru saptamini bune.

 

Ca sa nu fiu acuzat ca fac referire prea mult la situtia din SUA, iata cum stau lucrurile prin Europa la posesia de arme de foc (nr de arme la suta de locuitori):

Franta 31.2
Irlanda 8.6 (25 in Irlanda de Nord)
Danemarca 12
Elvetia 45.7 (din care multe automate)
Alte exemple sint Germania, Suedia, Norvegia sau Austria fiecare cu putin peste 30 de arme la suta de locuitori. La noi 0.7% din populatie are arme, pina si rusii au 8.9 arme la suta de locuitori.

In Norvegia, criminalul Anders Behring Breivik a omorit cu arme de foc 69 de oameni, majoritatea adolescenti si totusi nici o virgula din legea armelor norvegiana nu a fost schimbata. La noi totul este intr-o vesnica schimbare (nu doar legea armelor), insa directia este total gresita.

Autorul acestui articol este Nicolae Moldoveanu

[layout show=”1″]
5 Shares
Share
Tweet
Share