17 February 2020
Home / Aberaţia de intervenţie / Gripa AH1N1, politica şi informaţia asimetrică

Gripa AH1N1, politica şi informaţia asimetrică

Curios să aflu mai multe despre subiectul care stă pe prima pagină a ziarelor, gripa A H1N1, am descoperit acest articol extrem de interesant, care mai mult ridică întrebări decât oferă răspunsuri. Pentru curioşi încerc să ofer un scurt rezumat, în 3 puncte.

1. În primul rând, folosirea sintagmei „gripă porcină” este inadecvată pentru a descrie epidemia actuală şi infecţia gripală în general. Virusul H1N1 – cel mai celebru episod istoric pe care l-a generat este cel al gripei spaniole din 1918 (virusul actual este uşor diferit faţă de acela) – a pornit de la om şi a contaminat porcii, nu invers. Îmi amintesc că în urmă cu câţiva ani, când eram afectaţi de gripa aviară, milioane de păsări au fost ucise în lumea întreagă; ceea ce nu se întâmplă cu porcii în prezent.

2. În al doilea rând, examinarea virusului a condus la concluzia că naşterea acestuia nu s-a produs recent. Virsul conţine secvenţe genetice a căror provenienţă este extrem de diferită, rezultate din mai multe mutaţii succesive. Ce este clar însă, este că a apărut brusc; virusul a fost inexistent în natură, altminteri am fi avut o epidemie în anii trecuţi. Astfel, întrebarea foarte legitimă este dacă virusul s-a născut acum mai mult timp în condiţii de laborator (nu neapărat dacă a fost produs intenţionat) şi a fost diseminat accidental (sau nu) anul acesta cu ocazia vaccinării porcilor sau îmbolnăvirii unei persoane direct implicate în producţia vaccinurilor.

3. Ignorând această întrebare, merită conştientizat faptul că omul însuşi este o potenţială „fabrică” de viruşi. Utilizarea vaccinurilor şi a medicamentelor antigripale accelerează mutaţia genetică, datorită substanţelor active pe care le conţin (pe lângă virusul mort) şi reacţiei organismului, slăbind capacitatea naturală de apărare a acestuia.

În acest context, politica guvernamentală de impunere a vaccinării (în general, nu neapărat în acest caz) creează, nu rezolvă, problema de asimetrie informaţională. Teoretic, statul intervine în promovarea vaccinării pentru a informa populaţia în legătură cu un „rău public” – altfel spus, vaccinarea este un „bun public”. Se presupune că populaţia nu poate fi corect informată despre pericolele biologice şi că este rolul statului să rezolve problema printr-o campanie de informare. Lăsând la o parte considerentele tradiţionale pentru care trebuie să privim cu suspiciune orice acţiune politică (cum ar fi efectele lobby-ului derulat de industria farmaceutică), campania de informare poate fi responsabilă ea însăşi de crearea unei asimetrii informaţionale, de genul celei menţionate mai sus: dacă vaccinurile au efecte secundare, trecute cu vederea, care agravează „răul public” pe care se presupune că urmăresc să îl atenueze?

0 Shares
Share
Tweet
Share