19 December 2018
Home / Analiză-Statistică / Economia are nevoie de creșterea salariilor? Nici vorbă!

Economia are nevoie de creșterea salariilor? Nici vorbă!

Cristian Hostiuc afirmă în ZF că “România are mai multă nevoie de creşterea salariilor decât de scăderea TVA”, deoarece doar creșterea salariilor ar rezolva adecvat problema cererii interne, în absența căreia economia suferă.

Hostiuc

Cred că domnul Hostiuc este pe o direcție greșită și oferă un exemplu clasic de analiză care pune căruța înaintea boilor: pentru a crește, economia nu are nevoie de salarii mai mari, ci de producție mai multă. Salariile nu reprezintă un factor de producție, ci recompensa unui factor de producție – factorul muncă; cu alte cuvinte, salariile reprezintă o parte a producției (restul revenind proprietarilor celorlalți factori de producție). Creșterea salariilor reale nu se poate realiza decât prin creșterea cantității de bunuri și servicii oferite pe piață. La rândul său, creșterea producției are la bază în principal creșterea cantității de capital investit/lucrător, capitalul fiind factorul de producție cel mai important în economia contemporană – așa cum în economia primitivă cele mai importante resurse erau pământul și forța de muncă.

Acum, întrucât taxele reprezintă o povară pentru economie, fiindcă extrag o parte din producția realizată și o duc în buzunarul statului, Cristian Hostiuc are dreptate măcar într-o privință: scăderea taxelor pe forța de muncă ar fi în continuare o politică înțeleaptă, de natură să stimuleze activitatea economică, să contribuie la creșterea capitalului investit și, astfel, la crearea de locuri de muncă, implicit la creșterea masei salariale.

Apropos, știți de ce a scăzut masa salarială? Nu fiindcă au scăzut salariile, ci fiindcă a crescut economia subterană. În graficul de mai jos vedeți evoluția PIB și a salariului mediu, pe baza datelor INS. Datele sunt nominale, din acest motiv nu apare o scădere în anii 2009-2010 (scădere care a avut loc în termeni reali). Iar graficul arată la fel dacă punem în comparație PIB și veniturile gospodăriilor. Ideea e că în timpul crizei și după aceasta câștigul salarial mediu nu a avut de suferit; recompensarea forței de muncă nu a devenit relativ mai mică, factorul muncă a continuat să-și primească aproximativ aceeași parte din produsul total la nivel național.

Evolutia PIB si salariilor

Ce s-a întâmplat, în schimb, este că numeroși întreprinzători au ales să nu mai plătescă taxe. Potrivit Consiliului fiscal, evaziunea fiscală din munca la negru s-a dublat între 2007-2008 și 2013, de la circa 8 mld. lei la 16,4 mld. lei. După cum știm, evaziunea are o singură cauză: povara birurilor – în cazul nostru povara birurilor pe muncă. Deoarece salariul minim este practic o formă de impozitare a muncii, creșterea lui este ultimul lucru care trebuie făcut, dacă vrem să avem mai multe locuri de muncă și o masă salarială mai mare.

 

77 Shares
Share
Tweet
Share
Stumble