19 September 2020
Home / Blogway iti zice Salut / Despre autonomie cu mânie şi, mai ales, cu ignoranţă

Despre autonomie cu mânie şi, mai ales, cu ignoranţă

Preşedintele Băsescu a vorbit astăzi despre descentralizare şi autonomie. De la bun început aş vrea să spun că simpatizez fără rezerve cu ideea, hulită de unii, potrivit căreia avem nevoie de aceeaşi autonomie şi la Caracal şi la Odorheiu Secuiesc. Dincolo de această idee însă, descentralizarea promovată teoretic de preşedinte este o formă fără fond, pur şi simplu vorbăraie, care merită cu vârf şi îndesat reacţia etnicilor maghiari.

În fond, reforma de care vorbeşte preşedintele şi cu care ne-a mai „ameninţat” şi Emil Boc doar mimează descentralizarea. Sunt convins că, dacă, politicienii ar fi dorit cu adevărat descentralizarea administraţiei publice, ar fi pronunţat acest lucru la Caracal sau Tulcea, nu la Tuşnad. Faptul că Băsescu a ales să atace subiectul tocmai într-un loc în care publicul pretinde de mult timp autonomie locală, arată cât de departe de intenţiile sale reale este lucrul despre care vorbeşte.

Concret, guvernul Boc ne-a oferit acum câteva luni mai multe repere pentru a înţelege ce urmăresc de fapt autorităţile cu „descentralizarea”. Marele “merit” al reformei propuse este că va duce la feudalizarea României prin creşterea puterii baronilor locali, la creşterea cheltuielilor publice prin dezvoltarea de instituţii paralele şi suprapunerea atribuţiilor acestora (de genul, poliţie comunitară – poliţie naţională), la creşterea iresponsabilităţii guvernanţilor şi, dacă vă place sintagma, la accentuarea deficitului democratic.

“Descentralizarea” va duce la multiplicarea bisericuţelor şi a corupţiei; piramida naţională a corupţiei va fi înlocuită de piramidele locale – sau, mai degrabă, vor coexista toate pentru propăşirea birocraţiei române.
Ce fel de autonomie este aceea în care autorităţile locale „manageruiesc” fondurile alocate de la Bucureşti? Ce fel de descentralizare este aceea în care autorităţile locale sunt condamnate să execute programele de cheltuieli planificate la centru – de pildă, prin legea salarizării UNICE a bugetarilor? Să nu ne lăsăm păcăliţi, reforma propusă nu are decât scopul de a cosmetiza funcţionarea administraţiei. Se vor scoate în afara „bilanţului” nişte „pasive” – poliţie, şcoli, spitale (după un model patentat de alţii, mai demult) – guvernul va fi mai curat şi mai uscat… şi atât. Câtă vreme povara administraţiei publice cade în egală măsură pe umerii tuturor cetăţenilor, nu putem vorbi de autonomie sau descentralizare. Este o contradicţie în termeni.

România are nevoie de descentralizare, dar nu de una de faţadă, ci de una profundă, prin care serviciile publice să fie controlate mai uşor de cetăţeni. Descentralizarea administrativă nu are sens decât împreună cu autonomia financiară, mai precis cu autonomia fiscală, astfel încât comunităţile locale să fie pe deplin în măsură să gestioneze activităţile care le sunt încredinţate. O reală reformă în acest domeniu ar include obligatoriu transferarea colectării impozitului pe profit şi pe venit la nivelul autorităţii locale, după modelul din Elveţia, de exemplu. Iar autorităţile locale ar trebui să fie libere să fixeze nivelul acestor impozite pentru a reflecta preferinţele contribuabililor. De aici ar rezulta competiţia între comunităţi (guvernele locale), benefică tuturor românilor; am putea observa ce primari gestionează mai eficient banul public şi am fi stimulaţi să ne mutăm în jurisdicţiile fiscale mai avantajoase.

Pentru a mă face înţeles, nu avem nevoie de o restructurare funcţională a administraţiei publice – prin care se creează noi instituţii – ci de o descentralizare teritorială (aştept urale), prin care puterea administraţiei centrale scade proporţional cu creşterea puterii administraţiei locale. La urma-urmei, scopul descentralizării trebuie să fie (1) eficientizarea furnizării serviciilor publice – primăriile cunosc mai bine nevoile oamenilor decât guvernul – şi (2) atenuarea problemei principal-agent – apropierea deciziei publice de cetăţean duce la responsabilizarea celor aleşi şi la scăderea corupţiei. Sau mă înşel?

Naţionaliştilor (inclusiv preşedintelui) le spun un singur lucru. Ghinion. Descentralizarea, autonomia locală, nu pot fi decât TERITORIALE. Sau poate au citit în lună altceva şi nu ne-au explicat prea bine. Sau poate nu vor de fapt descentralizarea.

0 Shares
Share
Tweet
Share