10 July 2020
Home / Articole / De Paști nu o să învie “omul nou” politic, degeaba așteptați

De Paști nu o să învie “omul nou” politic, degeaba așteptați

Octavian Bădescu pune punctul pe i, comentând cazul lui Ciprian Ciucu:

“Există o întreagă agitație în societatea civilă, mai ales în zona celor activizați în perioada demonstrațiilor care au urmat tragediei din clubul “Colectiv”, pe tema înnoirii clasei politice autohtone. Conform acestei teorii ar trebui că mai toți vechii politicieni să se retragă pentru a face loc unor oameni noi, curați și, evident, mult mai pricepuți. Adică unor oameni care se încadrează foarte bine în profilul reprezentat perfect, pînă acum o săptămînă, de cineva ca fostul candidat independent Ciprian Ciucu. Demersul în sine este lăudabil iar cei care îl promovează sunt, mulți dintre ei, oameni admirabili, de bună credință. Numai că ideea de a plămădi un “om politic de tip nou” e la fel de utopică ca și conceptul de “om nou” din perioada Ceaușescu. Pentru că ignoră cu desăvîrșire natura umană. În plus, clasa politică nu poate decît să fie expresia, cu bune și cu rele, a societății în ansamblu. Or, maniera laxă, extrem de “flexibilă”, în care românii se raportează în practică, în mod concret, la valorile care se predică generic în spațiul public nu poate duce la alt rezultat decît cel pe care îl vedem zi de zi.”

În paranteză fie spus, printre acești utopici care visează cu ochii deschiși să-i salveze cineva din marasmul politicii actuale se numără și cei care ar vota cu un profesor universitar în stare de așa ceva:

OV

Ideea este următoarea. Lumea așteaptă niște cavaleri pe cai albi, niște politicieni deștepți și buni la suflet. Din motive cât se poate de științifice, este extrem de improbabil ca așa ceva să se întâmple. Dar hai să spunem că știința și filosofia sunt prea pretențioase, că avem nevoie de un pic de pragmatism. Chiar nu se găsește nimeni care să provoace măcar (dacă nu să răstoarne) răstoarne monopolul partidelor compromise?

Nu. Pentru că politica este un business. Adică este o activitate umană suficient de complexă astfel încât să necesite specializare și competențe bine definite. Mai pe românește, ca să faci politică ai nevoie de activiști. Nu poți să faci politică part-time, la fel cum nu poți să dezvolți o întreprindere la fără frecvență. Ai nevoie să te dedici respectivei activități. Ai nevoie de cunoștințe specifice și de capital. Capital pe care trebuie să ți-l recuperezi cumva, că doar nu ești atât de prost încât să-ți risipești averea ca să-i convingi pe oameni să voteze un cavaler ca tine, pe cal alb. Așadar, politica se face cu întreprinzători politici.

Acum, între întreprinzător (în general) și omul simplu este o mare diferență. Chiar dacă marea masă a publicului se crede super-capabilă de orice, fapt este că doar o mică minoritate este în stare să pornească și să dezvolte o afacere. Doar foarte puține persoane sunt în stare să înțeleagă nevoile publicului și să anticipeze evoluția pieței și, în consecință, să ofere un produs pe care populația să îl cumpere. Degeaba crede omul mediu că el se poate descurca la fel de bine ca Dan Ostahie sau ca Iulian Stanciu. Adevărul este că nu poate. Întreprinzătorul de succes este în stare să lucreze în contextul nefavorabil al barierelor de intrare pe piață, să surclaseze concurența cu experiență oferind pieței nu ceea ce-i place lui, ci ceea ce piața vrea să cumpere.

Cam așa stau lucrurile și în afacerile politice. Ba aici distanța dintre convingerile populare (“fiecare învârte politica ca porcul dovleacul” sau “la politică și la fotbal se pricepe toată lumea”) și realitatea din teren este chiar mai mare. Trebuie să cunoști politica, altfel nu poți emite pretenții de succes în acest domeniu. Trebuie să faci compromisuri cu tine însuți și să oferi ceea ce cere publicul, nu ceea ce ai vrea tu să vinzi, nu produsul care ție ți se pare cel mai bun. Ceea ce înseamnă că, de fapt, nu e loc de cavaleri pe cai albi în politică, de artiști, de spirite înalte, de cine-știe ce intelectuali. Ei nu au ce căuta în politică, la fel cum nu au ce căuta în nici un alt business. Da, în politică este loc de oameni talentați, de oameni care să vină cu un produs nou. Sigur că da, este loc pentru inovatori în politică. Dar nu confundați politicianul inovator cu cavalerul pe cal alb. Acesta din urmă există doar în cultura debilă a omului de rând.

Din această perspectivă este absolut stupidă întrebarea: “Dar de ce nu intri Gigele în politică? Că, uite, ești deștept și cinstit, de oameni ca tine are nevoie țara.” Pe bune? Chiar vrea publicul să voteze cu oameni deștepți și cinstiți? Pe bune??

DM

Ei uite de asta nu intră Gigel în politică și bine face. Iar Doreii care stau pe margine și tot așteaptă venirea lui Gigel o să aștepte până se întoarce timpul. Speră ei, dar speră degeaba.

TB

***

Acest text nu trebuie interpretat ca o sugestie de a vota fără discernământ cu răul cel mai mic. Ci de a vota/absenta cu discernământ.

Țara o să fie guvernată de politicieni radical schimbați abia când nivelul de educație/virtute al publicului va crește și acesta va avea alte pretenții. Doamne-ajută.

79 Shares
Share
Tweet
Share