16 October 2019
Home / Ce face statul? / De ce trădează petroliștii, după ce s-au urcat în pat cu guvernul?

De ce trădează petroliștii, după ce s-au urcat în pat cu guvernul?

Și mie mi s-a părut ciudat inițial, dar am ascultat vorbele unora mai competenți, m-am documentat și acum sunt pregătit să vă spun și vouă: industria petrolieră nu este nici pe departe domeniul în care să scoți profituri mari. Din contră. La nivel global industria petrolieră navighează încet, între Scila prețurilor volatile și în creștere ale materiei prime și Caribda supra-reglementării și supra-impozitării producției de carburanți. Rafinăriile europene în special trec prin cea mai dificilă perioadă din anii ’80 încoace, datorită reducerii consumului (criză, recesiune…) și concurenței american0-rusești, capabilă să producă mai ieftin (datorită materiilor prime, șist…). Așa că de ceva vreme se cam închid capacități. Se pare că în China și în India lucrurile stau diferit, dar cel puțin la noi, pe bătrânul continent, vremurile sunt grele.

În general profitabilitatea companiilor petroliere este destul de mică, deoarece industria este intensivă în capital, ceea ce presupune cheltuieli fixe foarte mari și investiții uriașe în descoperirea de noi zăcăminte și în modernizarea rafinăriilor. Conform specialiștilor din domeniu, rata profitului se mișcă între 7 și 9% din cifra de afaceri. Adică este de 3 ori mai mică decât rata profitului Apple care, a propos, nu trebuie să îndure toată legislația de protecție a mediului, taxele colosale pe carburanți ș.a.m.d. Și ca să că dați seama cât de importantă este povara birocratico-fiscală, nu uitați că Appple activează într-o industrie puternic marcată de deflație!

Profit Apple vs Exxon

Deci nu ies prea mulți bani din rafinare și comercializarea petrolului. Pentru că domeniul este sufocat de stat, care îm general deține resursa cheie și încearcă să stoarcă la maxim biruri profitând de binecunoscuta “cerere inelastică” din acest domeniu. Doar o foarte mică fracție din prețul benzinei la pompă reprezintă profit, restul se duce pe costuri și mai ales pe taxe către stat. Acesta poate fi motivul pentru care petroliștii se urcă în pat cu guvernele, pe care apoi le trădează dacă simt că tot nu e suficient. Doar nimeni nu e prost să piardă bani. Dacă statul îți răpește posibilitatea să produci și să vinzi cinstit, atunci cea mai buna idee este să intri în cârdășie cu statul și, prin monopoluri, subvenții și privilegii să încerci să recuperezi ce altminteri ești împiedicat să câștigi. Și prin evaziune eventual. Ionuț Dumitru arăta că, în ceea ce privește evaziunea la TVA în România, petroliștii sunt în top:

evaziune petrol

Nu știu situația exactă de la Lukoil, dar pare să ilustreze problema generală. Dup[ cum explică Florin Rusu de la Energy Report:

“Avem de-a face cu o distorsiune a pietei ca urmare a supraimpozitarii si suprareglementarii acestui sector, drept urmare companiile integrate preferă să-și “marcheze” profiturile pe partea de upstream. In Marea Britanie de exemplu, pentru a raporta profitabilitate in benzinarii, companiile si-au infiintat supermarket-uri si vand carburantii in pierdere, pe care o acopera cu profitul obtinut in magazine…

Evaziunea e un termen extrem de vag in acest domeniu data fiind reglementarea stufoasa, conditiile de atrepozitare impuse. Unde sunt reglementari stufoase si incentives-urile de evaziune sunt mai mari (de mafia de pe piata carburantilor se discuta de zeci de ani de zile, fara niciun rezultat)…

Interesanta insa este evolutia pierderilor de la Petrotel (de la 270 mil lei in 2012 la 920 mil lei in 2013), ceea ce ar putea sugera ca acestia isi pregateau fiscal exit-ul (cum au facut-o deja de pe pietele din Slovacia, Cehia si Ungaria). Probabil ca aceasta temere a declansat reactia autoritatilor.”

Deci cam așa stau lucrurile. Orice discuție purtată exclusiv în termeni juridici sau politici este lipsită de sens. Trebuie să înțelegem contextul general, cum s-a ajuns aici, înainte de a crede spusele vreuneia dintre părți. Problema este instituțională.

0 Shares
Share
Tweet
Share