5 June 2020
Home / Articole / De ce primesc cultele bani de la buget

De ce primesc cultele bani de la buget

411 Shares

Deoarece neclaritățile din legea bugetului a declanșat iarăși o dispută privind finanțarea publică a Bisericii, context în care unii formatori de opinie fac apel la istorie, cred că este nimerit să punem față în față și o părere contrară. Vă invit să citiți articolul scris de Mihai-Andrei Aldea, voi reveni cu câteva precizări personale la final.

***

Ce înseamnă să fii judecător nedrept?
Nu cunoşti, nici nu te interesează să cunoşti, dar condamni, hotărăşti etc. Nu te interesează să asculţi mărturii, dovezi, documente. Pentru că tu ai hotărât dinainte.

Dar dacă vrem să fim drepţi, trebuie să studiem înainte de a hotărî.
În loc de a aplica principiul Inchiziţie “crede şi nu cerceta”, să respectăm principiul ortodox “cercetaţi toate, păstraţi ce este bun”.

Deci, de ce se dau bani de la buget pentru culte?
Din motive istorice şi politice.
De unde vin aceşti bani?
Banii de la buget provin, teoretic, din două surse: A) taxe şi impozite luate de la cetăţeni, firme etc. şi B) venituri ale statului (din proprietăţi, bănci de state, întreprinderi de stat, fonduri de investiţii etc.).
Încercaţi să ţineţi minte aceste două surse!
Sunt foarte importante, iar politicienii le folosesc masiv pentru a se îmbogăţi ei, dar şi pentru felurite tipuri de propagandă, folosindu-se de neştiinţa cetăţenilor.
Să ne întoarcem însă la problema cultelor, şi să vedem pentru ce motiv sunt ele finanţate de la buget. Şi vom începe cu Biserica Ortodoxă Română.

Bazele istorice ale finanţării BOR de la stat.

În vremea lui Cuza au fost confiscate aproape toate proprietăţile BOR. Spitale şi şcoli, construite de ierarhi, preoţi, monahi şi mireni de-a lungul secolelor, aşezăminte (sociale, le-am spune astăzi), terenuri arabile, iazuri, mori, stupine, livezi, vii, păşuni, turme etc., etc.
Toate acestea erau deţinute de parohii, mânăstiri şi alte părţi ale Bisericii exclusiv legal. Erau primite de la tot felul de donatori, de-a lungul istoriei, de la domnitori ca Neagoe Basarab, Ştefan cel Mare şi Constantin Brâncoveanu până la răzeşi moldoveni, moşteni munteni, breslaşi etc. Şi erau folosite de comunităţile ortodoxe. Ceea ce, de altfel, împiedica stăpânirea să pună şaua pe români.
Merită amintit aici că în vremea în care Muntenia şi Moldova încă erau ţări conduse de români şi ortodoxe, pe la 1715, tot românul ştia să scrie şi să citească (“Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir). Pentru ca la 1900, după minunatele reforme ale lui Cuza, Brătianu ş.a, 80% din populaţie să fie analfabetă.
Sau merită amintit faptul că în timpul “fundamentalismului ortodox” bolniţele bisericeşti (aka spitale) erau deschise gratuit oricărui om care avea nevoie, şcoala era ţinută de preot gratuit şi nu exista sat în care bătrânii să moară de foame. Pentru ca după minunatele reforme ale lui Cuza, Brătianu şi alţi masoni şcoala să coste – direct şi indirect -, spitalizarea să coste, iar bătrânii să ajungă la limita supravieţuirii.

Confiscările făcute de Cuza nu au fost, de fapt, primele.
Epoca fanariotă a cunoscut un jaf masiv asupra întregii ţări – fie că se numea Moldova sau Muntenia – dar, pentru că legal nimeni nu avea dreptul să confişte aiurea o proprietate, iar cele ale Bisericii erau obţinute legal, s-a folosit altă metodă: administrarea.
Teoretic, proprietatea aparţinea parohiei X, mânăstirii Y, episcopiei Z. Practic, fanarioţii numeau ca administratori rudele lor, sau partenerii lor de afaceri, jefuind total. Sau “închinau” proprietatea unor mânăstiri sau biserici greceşti, aflate la sute şi mii de km, sub frumosul pretext al “sprijinirii locurilor sfinte” aflate sub turci. Şi administratorul era numit prin înţelegeri între respectivele mânăstiri sau biserici îndepărtate şi domnitori, după care, evident, urma jaful.
Oprirea acestei ticăloşii s-a făcut cu greu, prin bătălii duse diplomatic şi uneori cu armele în perioada 1821-1850. Pentru ca apoi să vină, nici măcar o generaţie mai târziu, reformele masonice.
Pentru a vedea deosebirea între viaţa românilor dinainte de aceste confiscări (“secularizarea averilor mânăstireşti”) făcute în timpul lui Cuza şi Carol I şi viaţa de după acestea, putem să citim articolele pe temă scrise de Mihai Eminescu, sau alte asemenea surse istorice. Doar că acestea nu se studiază în şcoli. Nici măcar în facultăţi, decât extrem de rar.

Deosebirea între starea frumoasă a ţăranului român în timpul ultimului domnitor într-adevăr român şi într-adevăr ortodox, Constantin Brâncoveanu, şi cea a ţăranului român la 1900 este cutremurătoare. În timpul lui Constantin Brâncoveanu Muntenia producea la fel de mult săpun ca Franţa – care avea o populaţie de cel puţin 10 ori mai mare – dar exporta puţin, fiind folosit mai ales pentru uz personal (în vreme ce în Franţa săpunul se folosea în industria textilă ori se exporta). Tipărirea şi copierea de cărţi aduceau mult câştig, pentru că erau căutate în popor multe cărţi, de la cele religioase la “Alixăndria” (“Viaţa lui Alexandru Macedon”) şi altele asemenea. Adică românul avea timp şi chef să citească, pe lângă horele pe care le făcea, pe lângă veselia de la clăci şi alte forme de cultură în care bucuria de a trăi era exprimată din plin. La 1900 viaţa ţăranului român poate definită, simplu, ca o sclavie vag îmbunătăţită.

Dar acestea sunt aspecte colaterale subiectului principal.
Pentru că “finanţarea de la stat” îşi are rădăcinile în confiscările lui Cuza. Cum?
Din proprietăţile confiscate, şi care însemnau un fond gigantic, s-a ales o parte – mică, mică, mică – din care s-a înfiinţat “Fondul Bisericesc”. Acesta era administrat de stat, proprietatea statului, dar DIN veniturile sale urma să se asigure şi un fel de aşa-zisă salarizare a personalului bisericesc (fie el clerical şi neclerical), repararea bisericilor şi alte necesităţi. Spun aşa-zisă pentru că de la început s-a prevăzut faptul că Biserica trebuie să completeze sumele venite de la “Fondul Bisericesc” din veniturile sale, dar să plătească impozit la stat PE TOŢI BANII folosiţi pentru salarizare, investiţii, etc. Încă o hoţie la scenă deschisă, pentru că impozitele trebuie cu totul altfel stabilite, dar despre asta nu vom discuta acum.

Căci apare o întrebare FUNDAMENTALĂ:
Dacă s-a înfiinţat “Fondul Bisericesc”, de ce se alocă astăzi banii pentru BOR de la buget şi nu din “Fondul Bisericesc”?

Răspunsul este simplu şi în doi paşi, dar poate fi simplificat şi mai mult sub expresia “Statul (politicienii) ne fură” (pe toţi):
1. “Fondul Bisericesc” a fost inclus în buget, ca parte a surselor de venit de categorie B (proprietăţi, bănci de stat, fonduri de investiţii etc.).
2. “Fondul Bisericesc” a fost devalizat.

Ca să înţelegem mai bine situaţia, să luăm ca exemplu “Fondul de Pensii”.

“Fondul de Pensii” a apărut în secolulul al XIX-lea.
S-a hotărât atunci, atenţie!, ca toţi muncitorii, funcţionarii etc. – nu detaliem etapele – să plătească o taxă din salariu pentru “Fondul de Pensii”. Acesta investea banii în proprietăţi, acţiuni etc, înmulţindu-i. Şi din ceea ce rezulta, atunci când omul îşi înceta lucrul, primea o sumă lunară care “să-i sprijine bătrâneţile”.
AŢI FOST ATENŢI?
Dacă da, SIGUR vă puneţi o întrebare fundamentală:
dacă “Fondul de Pensii” a fost creat prin banii daţi de salariaţi pentru pensiile lor viitoare, cum de astăzi pensiile se plătesc din impozitele salariaţilor activi? Cum de astăzi pensionarii primesc pensiile din banii veniţi de la angajaţi, în loc să le primească din impozitele plătite de ei?

Răspunsul este simpl şi în doi paşi, dar poate fi simplificat şi mai mult sub expresia “Statul (politicienii) ne fură” (pe toţi):
1. “Fondul de Pensii” a fost inclus în buget, ca parte a surselor de venit de categorie B amintite mai sus.
2. “Fondul de Pensii” a fost devalizat.

Şi, pentru că banii daţi de oameni pentru pensia proprie au fost furaţi, s-a ajuns la situaţia aberantă şi hoţească să fie plătită pensia din banii noilor angajaţi!

Revenind la BOR, avem aceeaşi situaţie.
Proprietăţile ortodoxe confiscate în timpul lui Cuza au fost “completate” de cele confiscate în timpul lui Carol I şi după, spre a veni apoi o altă confiscare masivă, în timpul comunismului.
BOR a declarat oficial faptul că este gata să renunţe la orice venit de la stat dacă i se restituie proprietăţile confiscate abuziv.
ATENŢIE!
BOR a declarat oficial faptul că este gata să renunţe la orice venit de la stat dacă i se restituie proprietăţile confiscate abuziv!!
În acelaşi timp, statul zis românesc a restituit şi restituie altor culte – Biserica Catolică, Biserica Evanghelică etc. – nu doar proprietăţile confiscate abuziv, dar şi altele, în plus. Inclusiv proprietăţi ortodoxe confiscate abuziv de statul austriac sau austro-ungar şi date ÎN FOLOSINŢĂ acestor culte. Şi pe care, repetăm, statul zis român NU le dă înapoi ortodocşilor, NU le păstrează, ci le dă ÎN PROPRIETATE cultelor respective.

Deci, statul a devalizat “Fondul Bisericesc” şi “Fondul de Pensii” şi fură bani de la oameni ca să îşi plătească datoriile.
Statul restituie proprietăţile altor culte, dar numai excepţional – şi când sunt mici – pe cele ale BOR.
Dar tot statul “restituie” proprietăţi uriaşe unor pretendenţi străini – unguri, austrieci etc. – sau zis români, chiar dacă aceştia nu le-au avut, de fapt, niciodată.
BOR este gata să renunţe la veniturile “Fondului Bisericesc”, devalizat sau nu, dacă, aşa cum este LEGAL şi MORAL, îşi reprimeşte proprietăţile confiscate abuziv. Sau măcar o parte semnificativă…

Aceasta este situaţia istorică pentru care BOR primeşte, la un salariu de 1.000 de lei pe lună, o parte din impozit ce totalizează cca. 6 lei pe an (da, 6 lei pe an).
Este de observat totodată, că din proprietăţile ortodoxe confiscate abuziv statul realizează venituri care pot fi estimate la cca. 20% din PIB (dată fiind economia neagră, subterană, a statului zis românesc, dată fiind capacitatea uriaşă de manevră, disimulare şi furt a statului, estimările sunt greu de făcut exact). BOR primeşte maximum 0,1% din buget…

De ce sunt finanţate de la stat alte culte?

Că aşa a hotărât statul!
Pe motiv de “egalitate”.
Este adevărat că majoritatea banilor care merg spre alte culte, dar şi spre ong-urile atee, fundaţii masonice etc. sunt din impozitele ortodocşilor.
Este adevărat că statul nu a confiscat proprietăţi semnificative de la alte culte, iar după 1989 a restituit şi ce confiscase.
Dar statul aşa a hotărât.

De ce sprijină statul român campania împotriva BOR?

Este evident faptul că politica anti-discriminare se aplică în România pentru oricine în afară de ortodocşi.
Este evident faptul că numeroasele campanii anti-ortodoxe sunt sprijinite de stat, care nu are nici o reacţie chiar în cazul unor abuzuri flagrante.
Şi este evident că una din ţintele principale sunt proprietăţile BOR.
De ce?
Un răspuns pripit ar fi “pentru că majoritatea politicienilor cu putere de decizie sunt ne-ortodocşi”. Afirmaţia este adevărată, dar nu este răspunsul adevărat, nu lămureşte lucrurile. Pentru că sunt ţări în care ne-ortodocşii nu au asemenea politici de agresiune şi jaf împotriva ortodocşilor (ex.: Finlanda).
De fapt este vorba despre altceva:
1. Statul vrea să mai fure. Dacă se foloseşte de manipularea oamenilor pentru a pune mâna pe ceva, o va face. Indiferent că este vorba despre averile bisericeşti, firme particulare, grădinile oamenilor etc. Să nu uităm că aceşti jefuitori care ne conduc au ajuns până la demenţa de a pune taxe pe apa de ploaie şi pe fructele din copacul aflat în curtea casei omului.
2. BOR este singura structură românească ce mai rezistă astăzi.
Armata a fost făcută praf, Învăţământul a fost făcut praf, Cultura este făcută praf, structurile de stat sunt în mâna străinilor, Energia este sub controlul străinilor, Transporturile nu mai sunt româneşti etc., etc. etc.
Trebuie distrusă şi ultima redută.
Aşa românii vor putea fi expulzaţi din ţară. Toţi, afară de câţiva, care vor fi păstraţi în rezervaţii, ca pieile roşii din SUA.

***

Mises

Ideea cu sclavia este praf în ochii cititorilor. Sclavia a existat peste tot în lume într-un context socio-politic. A acuza astăzi pe cineva că a avut sclavi în trecut, este ca și cum i-ai acuza pe moșieri că i-au exploatat pe țărani – ideea a fost folosită de socialiști împotriva retrocedărilor și a instituirii dreptului de proprietate privată. Și pe vremea lui Aristotel erau sclavi, dar asta nu înseamnă că democrația ateniană era automat inferioară celei de astăzi – din contră, astăzi ne văităm de “deficitul democratic”, cei mai răi au ajuns sus, iar Aristotel s-ar întoarce în mormânt dacă ar vedea cum funcționează fabuloasa noastră democrație.

Este important de înțeles natura statului. De fapt, este important să mergem la esențe (ah, dacă l-am fi citit pe Aristotel la timp!) și să ne întrebăm: care este natura Statului? care este natura Bisericii? Fiindcă altminteri tot o să bâjbâim prin istorie încercând în van să înțelegem ceea ce de fapt nu putem pricepe în absența unui filtru teoretic adecvat.

Personal sunt împotriva finanțării de la buget a Bisericii. Consider această chestiune drept una de principiu, o abordare clasic-liberală și fix din același motiv mă opun socialismului educațional, monetar etc., subvenționării eolienelor sau a producției de cărbune. Cred că reforma de care are nevoie România constă în dezetatizare, în reducerea controlului exercitat de stat în toate domeniile. Acum, sigur, obtuzii se vor arunca aiurea în discuție și vor dori să înceapă reforma cu tăierea subvențiilor pentru WC-urile publice (nu este un exemplu inventat!), considerând asta drept un capăt de țară. Dar cei cu o minimă înțelepciune practică vor înțelege că prioritățile sunt altele. De exemplu, salariile plătite de la buget pentru cei 14 000 de preoți ortodocși + cei aparținând restului cultelor (Lucian Mândruță spune că sunt 56 000 de persoane) au fost anul trecut de 270 mil. lei, în vreme ce cheltuielile de personal ale SRI sunt de 900 mil. lei.

Din păcate problema este agravată de faptul că cei mai mulți critici ai Bisericii nu sunt onești. Întâmplător ei critică finanțarea publică a Bisericii, dar de fapt ei sunt împotriva Bisericii în general. Pe majoritatea acestor critici nu-i veți vedea distribuind filmulețe virale pe Facebook contra datoriei astronomice a RADET, cerând stoparea subvențiilor la căldură pentru bucureșteni. Ei doar folosesc momentul pentru a-și avansa mai departe propria agendă (ateismul militant). Atitudinea lor este orice dar nu liberală, așadar mare atenție la cine deschide gura și ce face cu ea!

411 Shares
411 Shares
Share
Tweet
Share