21 September 2020
Home / Aberaţia de intervenţie / “Cumpără românește!” – trezește stafia mercantilismului cu infuzii de fonduri europene

“Cumpără românește!” – trezește stafia mercantilismului cu infuzii de fonduri europene

Nu știu câtă lume a auzit de programul „Cumpără românește!”, derulat de Ministerul Economiei. Într-o vreme îmi ajunseseră la ureche vești despre acesta, probabil de când era în stadiul de intenție. Dar acum se pare că e gata de derulare.

Bine, nu-mi e prea clar ce anume se va derula, fiindcă parcurgând știrea nu am niciun motiv să cred că acest proiect este altceva decât o altă încercare patetică (dar extrem de profitabilă) de a mai cheltui niște – impropriu spus – „bani europeni”. Aproape 1 milion de euro care se duc pe „seminarii, un portal și realizarea unei reviste periodice” (say what?!). Cu banii aceștia se acopereau lejer cheltuielile de studii pentru 2000 de studenți. Deci, mă gândesc că se putea face ușor nu o revistă, nu un portal, ci o școală itinerantă (dacă tot e să afle întreaga țară) care să promoveze mitul mercantilismului în secolul al XXI-lea.

Dar să revenim la miezul problemei. Adică, să ne prefacem că nu am înțeles ce urmăresc de fapt cheltuitorii banilor publici și să luăm de bună intenția lor. Se pune întrebarea: are vreun sens acest program, „Cumpără românește!”? Adică, presupunând că românii vor fi convinși de către un portal (de care nu va auzi nimeni) și de o revistă periodică (oare va avea 10 pagini și se va desființa brusc după 1 an?) să cumpere bunuri fabricate în țară, renunțând la bunuri din import, va determina acest fapt relansarea economiei noastre?

Răspunsul este nu. Vă rog să mă credeți că nu sunt original, motivele au fost explicate acum câteva secole iar în prezent nici măcar Paul Krugman, apologetul intervenției guvernului în economie și răspândacul de catedră al doctrinei socialiste, probabil că nu le-ar susține (el este recunoscut pentru poziția sa în general pro free-trade).

De ce nu ar duce orientarea cererii către bunurile autohtone la creșterea economiei? Hai să vedem. Românii cumpără bunuri autohtone și din import. Să presupunem că de mâine nimeni nu mai cheltuie un sfanț pe bunuri din străinătate, iar importurile scad la zero. Nu vom mai cumpăra din afară nici portocale, nici tractoare, nimic. Toată lumea va cumpăra românește de la cap la coadă. Știți ce se va întâmpla cu exporturile? Se vor reduce la zero. Dacă nu cumpărăm nimic din exterior, atunci nu avem niciun motiv să vindem ceva străinilor – să facem ce cu valuta câștigată? Să o ardem în sobă la iarnă? Aceasta este logica unei identități contabile, care din perspectiva balanței de plăți spune că intrările sunt egale cu ieșirile. Dacă în țară nu va mai intra nimic, nici nu va mai ieși nimic.

Acum, filozofând un pic pe marginea temei, trebuie să ne întrebăm de ce importăm. Din cauza meritelor diviziunii muncii, simplu. Diviziunea muncii (specializarea) duce la creșterea productivității deoarece permite exploatarea avantajelor comparative ale fiecăruia. Încurajarea protecționismului – sau descurajarea schimbului, cum vreți să spuneți – afectează diviziunea muncii, înlocuiește schimbul pașnic cu războaiele comerciale și distruge stimulentele indivizilor de a munci și de a acumula capital. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă mâine toți cei din jur v-ar privi ciudat pentru simplul fapt că alegeți să vă cumpărați computerul din China, mașina din Germania și bananele din Ecuador; dacă tot poporul ar considera că subminați „marca colectivă”, „identitatea produsului românesc”; dacă toți ar considera că falimentați industria autohtonă de profil și distrugeți locurile de muncă pentru că vă cumpărați papuci din Turcia sau vacanțe în Grecia. Gândiți-vă la toate astea. Și apoi gândiți-vă cu cât spor ați merge la servici în ziua următoare.

Mercantilismul sub orice formă – impus prin taxe vamale sau prin manipularea gândirii indivizilor – este împotriva naturii umane și a dezvoltării economice. Dacă ar fi adevărat, atunci am putea reduce șomajul și salva locurile de muncă tăind fiecărui român căte un braț; sau am putea sprijini producția autohtonă de energie interzicând soarele (decretând, de pildă, „noaptea de muncă”) – la urma-urmei, soarele este cel mai rău competitor, ne oferă permanent căldură la preț de dumping.

Dar să nu ne supărăm. Să luăm lucrurile așa cum sunt și să admitem că proiectul „Cumpără românește!” nu este altceva decât efectul specializării unora în valorificarea avantajelor comparative pe care le dețin: ambalarea unor sofisme într-un limbaj tehnicist, etichetarea lor cu bune intenții și folosirea pachetului rezultat la vânătoarea de bani publici.

P.S. Veniți să-l ascultați pe de Soto criticând sofismele asociate cu intervenția autorității politice. La Universitatea Româno-Americană sunt un soi de gazdă și abia aștept evenimentul. Azi am primit o variantă de afiș. Îmi place tare și sper să rămână așa. Puteți să îl descărcați și să îl dați mai departe.

18 Shares
Share
Tweet
Share