31 October 2020
Home / Finanțe-Bănci / Cum confiscă guvernele banii pensionarilor cu ajutorul politicii monetare

Cum confiscă guvernele banii pensionarilor cu ajutorul politicii monetare

Unul dintre cele mai cunoscute efecte ale inflației este redistribuirea veniturilor. Afectând diferențiat puterea de cumpărare a monedei, inflația transferă practic avuție de la persoanele cu venituri fixe (pensionari) către cele cu venituri ajustate la piață (salariați) sau de la creditori (deponenții băncilor) către debitori (firme, persoanele care se îndatorează). Datorită acestui efect redistribuționist tipărirea de bani este considerată de către economiști drept o formă de impozitare. Magnitudinea și forma exactă a acestui proces de redistribuție depind însă de trăsăturile particulare ale fenomenului inflaționist. Atunci când tipărirea de bani afectează în principal piața creditului, provocând scăderea ratelor dobânzii sub nivelul lor natural, redistribuția se va manifesta cu precădere între creditori și debitori. Acesta este tocmai situația pe care o traversăm în prezent.

McKinsey Global Institute a publicat un foarte interesant studiu intitulat QE and ultra-low interest rates: distributional effects and risks. Raportul arată magnitudinea și efectele politicii de expansiune monetară derulată în ultimii ani de principalele bănci centrale ale lumii. Astfel, dacă luăm în considerare doar efectul depresiv al tipăririi de bani asupra ratelor dobânzii, atunci se vede cum guvernele – principalul debitor din economie – au avut masiv de câștigat. Companiile au avut și ele de câștigat însă scăderea dobânzilor nu s-a tradus prea bine în creșterea investițiilor, pe fondul incertitudinii și înțelegerii faptului că sistemul financiar și astfel întreaga economie sunt dependente de stat și nu de piață. Cei care au avut de pierdut sunt… aproape toată lumea care a economisit și astfel a creditat economia, adică oamenii obișnuiți, care și-au văzut economisirile erodate de rata foarte mică sau chiar negativă a dobânzii.

Concret, în perioada 2007-2012 guvernele din SUA, zona euro și Marea Britanie au câștigat 1,6 trilioane dolari datorită ieftinirii costului refinanțării și impozitării profitului băncilor centrale (costul tipăririi banilor este practic zero, deci afacerea este destul de profitabilă, vă imaginați). Simultan, cetățenii au pierdut 630 de miliarde dolari datorită reducerii câștigurilor din dobânzi. Dar nu chiar toți cetățenii au avut de pierdut. Cei care au avut cel mai mult de pierdut au fost vârstnicii, care dețin multe active lichide sau fonduri de pensii. Tinerii au avut mai degrabă de câștigat, deoarece ei joacă rolul de debitori în economie și au profitat de rate mai mici la creditele bancare.

Și uite așa, cu ajutorul morfinei inflaționiste, se realizează pe ascuns, fără dureri și țipete, exact scenariul din Cipru sau cel discutat în cercurile înalte de la FMI: impozitarea averii, în special impozitarea avuției lichide care, coincidență, se suprapune cu scăderea veniturilor pensionarilor – generația care atârnă ca o piatră de moară de gâtul statelor de pretutindeni. Situația actuală este în fond una în care debitorii sunt la putere. Sau, ceea ce este același lucru, creditorii devin insuportabili. Rețeta este una singură: să mai tăiem din ei! Nu mai avem război în care să reducem populația, nu mai avem ciuma (Moartea Neagră) din Evul Mediu ca să rezolve criza de lichiditate, asta este, ne descurcăm cu ce avem: austeritate și inflație, în proporții variabile după cum dictează talentul politic al fiecăruia și condițiile concrete ale electoratului.

Bilant banci centrale

 

Impact asupra economiei

 

Impact asupra gospodariilor

 

 

[layout show=”1″]
9 Shares
Share
Tweet
Share