16 October 2019
Home / Istorie economica / Cum a evoluat prețul locuințelor din 1870 încoace? Urmează noi confiscări de avere?

Cum a evoluat prețul locuințelor din 1870 încoace? Urmează noi confiscări de avere?

Cine nu cunoaște istoria este condamnat să o repete, zice un proverb. Ei bine, istoria prețurilor în sectorul imobiliar arată un fapt interesant. Analizând date culese din diverse zone ale lumii, precum Canada, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, dar și din alte țări, câțiva cercetători au arătat că prețurile locuințelor (ajustate cu inflația) au un nivel mult mai ridicat în prezent față de perioada secolului al XIX-lea.

“Folosind setul de date, putem arăta că prețurile caselor au avut o evoluție de forma unei crose de hochei – prețurile au rămas stabile de la sfârșitul secolului al XIX-lea până la jumătatea secolului XX, cunoscând o creștere accentuată în ultimele decenii. Facând comparație, se observă că, în Australia, prețurile activelor imobiliare au avut cea mai puternică creștere din toate țările, în timp ce Germania se află la polul opus. De asemenea, prețurile caselor din mediul rural au o evoluție asemănătoare cu cea a prețurilor caselor din mediul urban, dar și al terenurilor.”

Pretul caselor

În opinia cercetătorilor, această traiectorie a prețului imobiliarelor este destul de surprinzătoare, mai ales că evoluția veniturilor nu a cunoscut creșteri accentuate, ci o evoluție relativ constantă. Cheia înțelegerii evoluției prețurilor caselor stă în creșterea de care au avut parte, în timp, prețurile terenurilor. Deși costurile de construcție au fost constante pe parcursul ultimelor decenii, creșterile accentuate ale prețurilor pentru terenurile din zone rezidențiale au făcut ca și prețurile imobilelor construite acolo să intre pe o pantă ascendentă. Conform evaluărilor statistice, 80% din această creștere se datorează aprecierii valorii terenurilor din perioada 1950 – 2012.

Bun. Și cum explicăm noi scumpirile din zona imobiliară care s-au produs după jumătatea secolului XX? Dacă suntem socialiști, atunci trecem cu vederea regimul monetar (Nu, nu – despre asta avem interdicție să vorbim!) și încercăm să găsim alte motive. Culmea, unele dintre ele nu fac decât să spună că intervenția statului a dus la scumpirea terenurilor, ce-i drept, pe alte canale.

În opinia autorilor, un motiv ar fi dezvoltarea rețelelor de transport în lume, mai ales a celor de cale ferată și pe cale navală, ceea ce a crescut suprafața terenurilor utilizabile pentru activități economice. Dar altul este reprezentat de reglementările de urbanism și alte restricții de folosire a terenurilor, care au inhibat folosirea acestora în ultimele decenii, crescând costurile de administrare concomitent cu mărirea nivelului cererii pentru pământ. Și uite așa ajungem unde, nu-i așa, ținteam de la bun început, dar ne-a fost teamă să spunem pe șleau: necesitatea creșterii impozitelor pe proprietăți pentru a reduce inegalitatea de avere:

“David Ricardo argumenta faptul că, pe termen lung, creșterea economică aduce beneficii disproporționate latifundiarilor ca deținători ai factorului fix. Din moment ce pământul este distribuit inegal în rândul populației, economia de piață produce o inegalitate crescândă.

În secolul al XIX-lea, David Ricardo se preocupa mai mult de prețurile pentru terenurile agricole, din moment ce creșterea populației aducea cu sine și creșterea prețurilor pentru porumb, și pământ. În prezent, preocuparea se îndreaptă către terenurile pentru construcții, dar mecanismul este similar – scăderea costurilor de transport a ținut prețurile terenurilor la un nivel constant în prima parte a secolului XX. Creșterea prețurilor care a urmat ar putea fi un indiciu că Ricardo avea până la urmă dreptate.

Vorbiți serios? Să recapitulăm, să vedem dacă am înțeles bine. Carevasăzică statul impune restricții la utilizarea terenurilor, ceea ce duce la scumpirea lor; iar acum soluția ar fi impozitarea terenurilor! Pe bune?! Ce șansă a ratat guvernul american în timpul Prohibiției! Vă dați seama, după instituirea Prohibiției prețul alcoolului s-a mărit fenomenal; atunci era momentul să mărești acciza la alcool!

Stimați economiști, după cum se învață în anul I de facultate, impunerea unei taxe are drept efect restrângerea ofertei și scumpirea produsului respectiv. Am experimentat treaba asta în România cu acciza la benzină, de la 1 aprilie. Dar dacă voi vreți să experimentați în continuare, nu aveți decât. Hai, măriți taxele pe proprietate, să vedem cine o să mai construiască! OK, creșterea impozitelor pe case și terenuri va stoarce bani de la „burgheji”, știu că asta vă doriți și la aceasta se rezumă întreaga voastră filosofie socială – să moară capra vecinului! Dar veți descuraja construcția de locuințe și astfel veți mări și mai mult prețul acestora; păi cine e prost să dețină sau să construiască imobile dacă voi măriți impozitele?! Rezultatul final: îi veți sărăci pe bogați dar nu veți diminua inegalitatea, pentru că săracii își vor permite încă și mai puțin decât în prezent să își cumpere apartamente sau case.

Argumentul că impunerea de restricții activităților de construcții a cauzat boom-ul imobiliar este șchiop rău. Dacă aceste restricții pot explica scumpirea terenurilor, ele nu pot explica volatilitatea prețurilor acestora. Și se uită că dacă din 1970 prețul terenurilor a crescut de două ori mai rapid decât cel al imobilelor, la fel s-a întâmplat și cu volatilitatea lui. Apoi, ca și în cazul Prohibiției, restricționarea producției unui bun sau serviciu duce într-adevăr la scumpirea lui, dar nu are cum să rezulte în expansiunea producției! Produsul respectiv se scumpește tocmai din cauză că reglementările sau impozitarea descurajează producția. Ei bine, se uită faptul că activitatea de construcții a cunoscut o creștere fulminantă, simultan cu prețurile construcțiilor. În SUA jumătate din numărul locuințelor au fost construite după 1973.

Problema esta alta dar, cum ziceam, știu că o evitați fiindcă altfel v-ar lăsa baltă finanțatorii și n-ați mai putea „unisalva” nimic, nici planeta, nici democrația, nimic. Problema este elucidarea motivului pentru care – ce să vezi! – scumpirea prețurilor este doar o parte a unui fenomen de scumpiri generalizate, care se suprapune peste creșterea puternică a indicatorilor monetari (masa monetară, creditul/datoriile). O fi o coincidență, or fi zis bancherii ceva… ce părere aveți?

Preturi secolul XIX

Uitați cum se vede chestiunea de unde stau eu. În secolul al XIX economia era pe etalonul-aur, adică statele erau împiedicate să inflaționeze prea mult, ceea ce a produs o remarcabilă stabilitate a prețurilor, cu ușoare accente de deflație. După abandonarea etalonului-aur și mai ales din anii 70 încoace (de când SUA a renunțat și ea la convertibilitatea în aur a dolarului), prețurile au crescut necontrolat. De ce? Fiindcă, așa cum zicea Robert Mundell, un laureat Nobel, în secolul XX statele au făcut mai multă inflație decât în toate celelallte secole la un loc. Tiparnița a funcționat la turații nemaiîntâlnite. Și dacă pe la începutul secolului sau imediat după război autoritățile tipăreau bani ca să plătească salarii și pensii, bani care se duceau imediat în consum și produceau (hiper)inflație – exact ce a experimentat România în 1990-1993 – în ultimele decenii emisiunea monetară a luat preponderent calea expansiunii creditului, pe măsură ce sistemul bancar și operațiunile și instrumentele de credit s-au dezvoltat. Lumea a luat banii și i-a investit în terenuri. De aici boom-ul imobiliar – creșterea sectorului construcțiilor simultan cu creșterea peste medie a prețurilor terenurilor și caselor. Și, ca un corolar, creșterea disparităților de avuție.

Deci fenomenul se datorează socialismului monetar – monopolului pe care statul l-a instituit asupra producției de bani. Ce vreți voi să faceți este să completați o instituție socialistă cu un socialism încă și mai comprehensiv – chiar, cei mai consecvenți dintre voi susțin abolirea proprietății private, astfel încât să fim toți chiriași la stat! Dar măcar fiți transparenți, ziceți acest lucru, nu aruncați vina pe capitalism, pe „privați”, pe economia de piață.

6 Shares
Share
Tweet
Share