8 April 2020
Home / Articole / Cum a distrus ajutorul extern Nepalul, înaintea cutremurului

Cum a distrus ajutorul extern Nepalul, înaintea cutremurului

Privim cu toții la tragedia din Nepal. Dar dincolo de experiența fizică și psihică traumatizantă provocată de cutremurul uriaș, Nepalul suferă de o problemă de o problemă încă și mai gravă, care persistă de decenii și care îl ține în starea de subdezvoltare. Despre această problemă nimeni nu scoate un cuvânt. Să fie ea oare atât de greu de detectat sau suntem noi atât de orbiți ideologic încât nu o vedem?

Problema se cheamă absența libertății economice și asistența externă masivă. Aveți cumva impresia că Nepalul este o economie firească, de piață? Nici vorbă. De decenii economia se situează la granița dintre “reprimată” și “în general lipsită de libertate”, iar distanța față de media globală a crescut în ultimii ani.

Libertatea economica in Nepal

Poate asta explică lipsa investitorilor străini, nu-i așa? Investițiile străine reprezintă 0,1% din PIB – da, am scris corect. Mă gândesc că ceea ce-i reține pe investitori să vină în Nepal nu este altitudinea – sute de inși plătesc câte 100 000 de dolari să ajungă pe Everest – ci mediul toxic pentru afaceri.

Iar dacă investitorii nu vin, atunci nu există import de capital, deci productivitatea muncii (agricultura reprezintă o treime din PIB) bate pasul pe loc, salariile rămân la nivel de subzistență, iar lumea nu își poate construi locuințe mai sigure sau o infrastructură mai avansată. Și de unde mă rog face Nepalul rost de bani, dacă nu vin investitori?

Abstracție făcând de banii trimiși acasă familiilor de către emigranți (uluitor, 25% din PIB!), păi… din ajutoare externe. Nu, nu se cheamă fonduri europene, dar funcționează identic. Ajutoarele externe reprezintă otrava care curge prin economia nepaleză și distruge stimulentele locuitorilor și ale administrației publice de a întreprinde reforme sănătoase. Nepalul este pe perfuzii de ajutoare externe de când se știe, din 1952 încoace. Prin anii ’60 toate investițiile locale erau finanțate din ajutoare! În anii ’80 și ’90 cuantumul anual al granturilor și împrumuturilor pentru dezvoltare oferite de Banca Mondială și țări precum Japonia reprezenta 7% din PIB. Ca să vă dați seama, asta este de trei ori mai mult decât toate fondurile europene care ar putea intra în România (dacă gradul de absorbție ar fi de 100%)!

Ajutor extern Nepal

Așa cum apreciază un comentator de la fața locului, este greu de spus dacă Nepalul consumă ajutor extern sau dacă nu cumva ajutorul extern consumă Nepalul. Pentru că după 60 de ani de asistență, rezultatul este nada, zero, canci. Subvențiile nu au făcut decât să întrețină sărăcia. Banca Mondială arată acum că o treime din populația situată în afara zonelor orășenești se află la 4 ore de mers de cel mai apropiat drum asfaltat. Chiar marele avocat al ajutoarelor externe, Jeffrey Sachs, a recunoscut la un moment dat că Nepalul este pe contrasensul dezvoltării economice – ceea ce nu l-a împiedicat să rămână optimist. Fără motiv:

Nepal 2

Dar pomana nu-și atinge scopul dacă nu este făcută din milostenie și cu înțelepciune. Atunci când pomana este de fapt cât se poate de interesată – fiindcă firmele de consultanță câștigă comisioane grase, iar birocrații se abonează la robinetul cu bani – efectul său este cât se poate de nociv. Politicile proaste sau conflictele militare (cu maoiștii) devin rentabile, tocmai fiindcă reprezintă un prilej de a mai suge fonduri gratis.

37 Shares
Share
Tweet
Share