28 January 2020
Home / Articole / Criza financiară bate la ușa Turciei

Criza financiară bate la ușa Turciei

Devine din ce în ce mai probabil ca următoarea economie pusă pe butuci de politicieni să fie Turcia. Problema Turciei este dublă: pe de o parte criza politică generată de conducerea autocratică și de conflictul dintre guvern și sistemul judiciar (tipic) și, pe de altă parte, economia cu febră – cu dobânzi mici, boom imobiliar și, bineînțeles, deficit de cont curent de 7,4% din PIB (sună cunoscut). Politica monetară expansionistă, cu o rată oficială a dobânzii real-negativă a făcut alimentat o creștere economică susținută de 4%, dar și o rată a inflației de 8%. Deloc surprinzător, rata economisirii este redusă în Turcia (14% din PIB), ceea ce face ca investițiile (20% din PIB) să fie finanțate prin intrări de capital – dar nu  din investiții directe, ci din investiții speculative (portfolio) și credite pe termen scurt (ST debt). O cincime din PIB depinde de finanțarea străină.

Contul curent

O asemenea economie, chiar dacă are o rată totală a îndatorării destul de mică, este expusă riscului valutar. Ceea ce nu trebuie să faci, ca guvern, este să oferi motive suplimentare pentru materializarea acestui risc. Din nefericire, prin reprimarea manifestațiilor de stradă și blocarea funcționării justiției, guvernul tocmai acest lucru a făcut, ceea ce confirmă încă o dată faptul că slaba guvernanță economică merge mână în mână cu slaba calitate morală a clasei politice. În consecință, investitorii au început să cam abandoneze corabia și să pună presiune serioasă pe cursul lirei. Pe piața valutară dolarul se tranzacționează acum la 2,23 lire.

Curs de schimb lira

Erdogan a reacționat în  maniera unui lider politic de țară bananieră, punând deprecierea monedei pe seama speculanților și a unui grup de interese care vrea răul țării. Penibil. Probabil își dă seama că dacă degringolada continuă ieșirile de capital ar forța până la urmă sistemul bancar să ridice dobânzile, ceea ce ar cam pune capac proiectelor imobiliare și de infrastructură declanșate în ultima vreme.

Mai jos aveți evoluția prețurilor imobiliare, Turcia este unul din puținele state în care piața imobiliară a crescut serios după criza din 2008.

Evolutia preturilor imobiliare Turcia

Banca centrală a răspuns la comenzi și a vândut masiv valută pentru a stopa deprecierea monedei.  S-a angajat să cheltuie luna aceasta 6 miliarde de dolari pentru a susține valoarea lirei, dar s-ar putea ca acest angajament să fie inconsistent în timp. Rezerva valutară se diminuează rapid și reprezintă jumătate din datoria externă a țării (380 mld. dolari).

Turcia rezerva valutara

Activele externe totale ale Turciei se cifrau în octombrie 2013 la 228 mld. dolari, în vreme ce datoriile erau de 648 mld. dolari, poziția netă fiind de -420 mld. dolari. Peste un sfert din creditul intern este denominat în valută. Companiile sunt relativ puțin îndatorate în valută, dar trendul creșterii datoriilor a fost accelerat.

Fx position

Deznodământul acestei povești depinde și de contextul extern, nu doar de factorii politici interni. Dacă SUA va continua cu tiparnița onorându-și angajamentul de a ține dobânzile la zero, atunci investitorii străini vor avea un motiv în minus de a se grăbi să părăsească economia Turciei. În schimb, dacă randamentele activelor în dolari vor crește, atunci putem să pariem pe criză. Conducerea politică a Turciei este între ciocan și nicovală. Prudența ar trebui să o îndemne către o politică monetară mai conservatoare, care să premieze economisirea, să frâneze creditarea și să stopeze deprecierea lirei, însă acest lucru nu ar da bine în ochii poporului. Ce guvern vrea să ia farfuria de sub nas alegătorilor?! Pe de altă parte, acutizarea conflictului socio-politic ar pune pe fugă investitorii și probabil ar păstra banca centrală în poziția de a “decarta” rezervele valutare, slăbind și mai mult credibilitatea acesteia.

[layout show=”1″]
0 Shares
Share
Tweet
Share