18 October 2018
Știri pe scurt
Home / News / Corporatiști, închideți birourile!

Corporatiști, închideți birourile!

Îmi amintesc când am călcat prima dată într-o companie care avea birouri fără pereți. Am rămas mut. Pendulam între groază și veselie. Pe de o parte îmi era groază de bieții angajați ai firmei care, mă gândeam, au un moment de intimitate doar la toaletă, iar pe de altă parte mă felicitam că nu am ales o carieră care să sfârșească într-un asemenea loc.

Birourile deschise sunt trendy, dar cât de prost ești dacă îți construiești birourile luându-te după modă? La fel de prost ca și cei care se apucă să investească în ceva pe simplul principiu că alții au făcut-o și au avut succes. Care sunt avantajele birourilor deschise? Marele avantaj, susținut chiar de inventatorii ideii, este că absența pereților destramă de fapt barierele între colegi și sprijină circulația ideilor și a informațiilor, contribuind astfel la lucrul în echipă și dezvoltând inovația. Al doilea avantaj este probabil reducerea costurilor de construcție, dar importanța sa este absolut nesemnificativă pe termen lung.

The Peninsula

În realitate singurul avantaj se transformă rapid într-un inconvenient major. Pe timpul comunismului se spunea: “Sst, vorbește încet, pereții au urechi!” Comuniștii au fost niște nătărăi, trebuiau să învețe de la nemți și să desființeze pereții cu totul. Cred că pe undeva și-au dat seama de eroare mai târziu, atunci când au proiectat “Circurile foamei”. Absența pereților face posibilă supravegherea atentă a tuturor, într-o manieră pe care trebuia să o studieze mai atent Michel Foucault. Pe bune, la ce poate să servească mai bine absența pereților decât la… a supraveghea și a pedepsi? Bine, știu că circulă filozofia asta dubioasă potrivit căreia angajații unei firme formează “o mare familie” și, ca atare, nu au nevoie de pereți. Doar că în opinia mea argumentul este folosit mai ales de incompetenți, de cei care neagă importanța autonomiei individului și, implicit, a responsabilității personale. Să fim serioși, o firmă nu este o familie. În epoca în care oamenii dau din ce în ce mai puțini bani pe alcătuirea unei familii și pe creșterea copiilor ideea sună chiar ironic: chiar așa, firma este o familie din asta modernă, în care dacă partenerii nu divorțează după o lună (vezi Bianca D.) atunci se complac de multe ori într-un menaj meschin? Așa părere proastă aveți despre firma voastră?

Nu știu dacă cineva a sponsorizat din umbră moda asta. Dar corporatiștii care s-au grăbit să adopte stilul birourilor deschise ar fi trebuit să se mai culturalizeze un pic. Birourile deschise sunt o idee bună doar într-o firmă condusă de îngeri sau de tirani – în oricare altă situație sunt o idee greșită. În prima variantă, sunt o idee bună deoarece managerul sau patronul controlează cu ușurință comportamentul angajaților; în a doua variantă angajații nu au de ce să se ferească deoarece sunt conduși de cea mai luminată minte, care oricum știe tot, ei nu trebuie decât să execute: precum într-un atelier de strungărie, n-ai nevoie de pereți. Dacă sunteți de acord că îngerii nu lucrează în corporații, atunci înseamnă că ne rămâne doar prima variantă.

Noroc că încet-încet unii s-au prins și au început să spună că intimitatea este importantă. Cum poți să gândești dacă nu beneficiezi de intimitate? Cum poți să meditezi, să te concentrezi? Chestia asta se întâmplă individual, nu în grup. Nu neg, e bună și munca în echipă, dar are limitele ei. Iar angajații performanți știu singuri când este cazul să muncească  individual și simt când au nevoie de echipă.

In 2011, the organizational psychologist Matthew Davis reviewed more than a hundred studies about office environments. He found that, though open offices often fostered a symbolic sense of organizational mission, making employees feel like part of a more laid-back, innovative enterprise, they were damaging to the workers’ attention spans, productivity, creative thinking, and satisfaction. Compared with standard offices, employees experienced more uncontrolled interactions, higher levels of stress, and lower levels of concentration and motivation…

An open environment may even have a negative impact on our health. In a recent study of more than twenty-four hundred employees in Denmark, Jan Pejtersen and his colleagues found that as the number of people working in a single room went up, the number of employees who took sick leave increased apace. Workers in two-person offices took an average of fifty per cent more sick leave than those in single offices, while those who worked in fully open offices were out an average of sixty-two per cent more.

But the most problematic aspect of the open office may be physical rather than psychological: simple noise. In laboratory settings, noise has been repeatedly tied to reduced cognitive performance. The psychologist Nick Perham, who studies the effect of sound on how we think, has found that office commotion impairs workers’ ability to recall information, and even to do basic arithmetic.

[layout show=”1″]

1 Shares
Share
Tweet
Share
Stumble