25 June 2019
Home / Despre criza / Ce notă merită politica economică? O comparație între Marea Depresiune și criza actuală

Ce notă merită politica economică? O comparație între Marea Depresiune și criza actuală

Ni se spune că Europa a ieșit din criză. Desigur, toate crizele se sfârșesc la un moment dat, dar contează cum se sfârșesc. O comparație între Marea Recesiune și Marea Depresiune ne arată că performanța Europei nu este cu nimic mai bună acum decât în trecut, ba chiar are toate șansele să pice testul istoriei.

Paul Krugman a readus în atenție problema cu graficul de mai jos, care arată comparativ evoluția producției industriale în Europa în timpul Marii Depresiuni din anii 30, respectiv din 2008 încoace. După cum se observă, la începutul crizei actuale, producția industrială a scăzut considerabil și mai rapid decât în timpul Marii Depresiuni, după care și-a revenit parțial și a urmat un trend de stagnare. La 5 ani de la începutul crizei, producția industrială a zonei euro reprezintă mai puțin de 90% din nivelul înregistrat anterior. Cum au stat lucrurile în Marea Depresiune? Aproximativ la fel. Cu două diferențe: (1) declinul inițial a fost puțin mai adânc și a durat cu doi ani mai mult și (2) producția industrială și-a reînceput creșterea vertiginoasă într-un ritm care nu are nici o șansă să fie egalat de dinamica actuală. Dacă socotim 6 ani de la începutul crizei, economia Europei se simțea mai bine în anii 30 decât în prezent. Concluzia lui Krugman? „Să mergi mai prost decât în anii 30 – asta da realizare remarcabilă”.

depth-euro-recession

Dacă ne referim la Marea Britanie observăm același lucru – cea mai slabă revenire a economiei din istoria modernă a recesiunilor. Criza financiară din 2008 s-a reflectat într-o evoluție a economiei aproape aproape de forma literei L.

recessions-different-recoveries-500x362

Sunt de acord cu verdictul necruțător oferit de Krugman, chiar dacă nu îi împărtășesc viziunea politică. Mai mult decât atât, țin să vă prezint încă un argument pentru care politica economică actuală poate fi considerată categoric mai proastă decât cea din perioada interbelică. Să ne uităm a dinamica prețurilor. În timpul Marii Despresiuni prețurile au scăzut în toate economiile importante. Între 1929 și 1933 prețurile au scăzut cu 12,3% în Italia, 11,9% în Franța, 11,6% în Germania și 9,2% în Marea Britanie. Deflația a fost de fapt considerată unul din factorii pentru care economiile europene și cea a SUA s-au adâncit în criza economică. Deflația este celebra sperietoare pe care unii analiști o scot din când în când din dulapul sofismelor economice pentru a justifica politicile intervenționiste. Ca o paranteză amuzantă, în România pericolul deflației a ajuns să fie invocat ca argument pentru creșterea accizei la benzină!

Revenind în actualitate, ce au făcut prețurile pe parcursul ultimilor ani? Au crescut. Zona euro a înregistrat scumpiri ale produselor și serviciilor în fiecare an din 2008 încoace, o inflație care a corespuns aproape perfect idealului experților de la cârma politicii monetare: 2% pe an. De asemenea, aveți mai jos un grafic care arată dinamica prețurilor din Marea Britanie, în perioada celor două crize discutate. Prețurile sunt acum cu 16% mai mari decât în 2008, în vreme ce anul 1933 consemna prețuri cu 11% mai mici decât la începutul crizei în 1929.

Nivelul preturilor in Marea Britanie

Concluzia? Dacă în timpul Marii Depresiuni, când am avut deflație, producția industrială și-a revenit mai repede decât o face în prezent când, nota bene, avem inflație, atunci este clar că politica economică este pe arătură.

În liceu am avut un extraordinar profesor de matematică, Dumitru Bătinețu-Giurgiu. Spre amuzamentul general, obișnuia să spună celor care reușeau să rezolve doar o parte dintr-un test: “nota 5 cu scârbă!” Ei bine, politica economică actuală merită nota 3 și mi-e teamă cu sunt oricum prea generos. La câte premii Nobel s-au dat, la câți experți învârt politica precum porcul dovleacul, măsurile adoptate ca răspuns la ultima criză dovedesc o groaznică pană de idei. Decidenții actuali încearcă, atât cât pot, să implementeze cu copy-paste rețete demult fumate, dar nu reușesc nici măcar să replice rezultatele acestora din trecut. Rata șomajului se situează în cele mai afectate țări (Spania, Grecia) fix la nivelul din timpul Marii Depresiuni. Dar ce este cel mai îngrijorător, economia stagnează într-o baltă de lichidități fără perspective de creștere viguroasă și sănătoasă.

P.S. În septembrie 2009 vă spuneam că actuala criză economică este mai gravă decât Marea Depresiune. La vremea aceea politicienii occidentali se întreceau în a minimiza problema, iar decidenții de la noi încă se întrebau “Ce e aia criză?”.

[layout show=”1″]
0 Shares
Share
Tweet
Share