18 August 2019
Home / Articole / Câteva observații despre nazism

Câteva observații despre nazism

172 Shares

Un argument foarte răspândit este acesta: comunismul n-a fost aplicat. În final, s-a ajuns la o societate:

  • cu inegalități între upper class și proli, între bogați și săraci.
  • egalitate în sărăcie.

Obiectivul era egalitate în bogăție, nu egalitatea în sărăcie. Prin urmare, comunismul n-a fost aplicat. A fost capitalism de stat sau nu știu ce a fost.

Dar nazismul? A fost sau n-a fost? Putem construi un argument similar pentru nazism? Nazismul n-a fost aplicat pentru ca nu s-a ajuns la triumful rasei superioare. National-socialiștii au pierdut războiul. Nici aici nu au fost atinse rezultatele. Prin urmare, ca și comunismul, nazismul nu a existat. Această observație, evident, ar banaliza răul suferit de victimele nazismului.

Care este mai rău: nazismul sau comunismul? Opinia majoritară pare să fie că nazismul, chiar dacă numărul victimelor comunismului (100 milioane) îl bate pe cel al nazismului (25 milioane). Există însă această  inegalitate de percepție. Comunismul, cum spunea cineva, rămâne genocidul cel mai respectat din istorie. Nu vei vedea puștani cu tricouri cu Goering, Goebbels, cu Che Guevara însă da. Aici e de văzut dacă există și tricouri cu Stalin sau Mao. O căutare pe google arată că magazinele online au deja marfa în stoc (Stalin):

stalin

Care să fie explicația pentru această diferență de percepție? Discuția e complexă. Mă voi limita la 2-3 lucruri. Primul ar ține de intențiile mai nobile ale comunismului. De exemplu, un cărturar francez spunea când a apărut în Franța Cartea neagră a comunismului că în timp ce naziștii ar fi ucis din ură pentru umanitate, comuniștii ar fi ucis din iubire (Ebeling, 2010). Cu alte cuvinte, comunismul ar avea scopuri pozitive, intenții nobile (Hollander, 2009, 13). E o constantă a stângii contemporane, a socialismului mainstream,  noncriminal, să vorbească foarte mult despre intenții. Să luăm un exemplu de deconstrucție a discursului capitalist. Spun că o persoană care recomandă o teorie generală privind avantajele pieței liberă ascunde de fapt un interes meschin pentru a apăra interesele proprietarilor.  Teoria generală de a ajuta societatea prin piață liberă nu este decât o mască pentru niște interese particulare, egoiste. Există așadar acest interes al new left pentru a demistifica adevăratele intenții din spatele unor propuneri de politici, interes care ocupă, de multe ori, mai mult spațiu, decât analiza rezultatelor politicilor în sine. Când nu prea ai rezultate, un asemenea accent pe intenții este explicabil. Cât privește ostilitatea stângii față de deținătorii de capital, dacă am adopta hate speech pentru protecția minorității oamenilor bogați, mare parte din ce numim azi științe sociale probabil ar dispărea.

Un alt argument ar fi că în nazism dacă te-ai născut în rasa greșită, nu mai există scăpare, în timp ce în comunism dacă te-ai născut în clasa socială greșită, mai ai o șansă prin reeducare. Aici evident se poate replica: această clauză comunistă uneori o fost aplicată, de multe ori nu. Pentru Block într-o analiză pe fascism (Block, 2005) comuniștii, spre deosebire de naziști, nu ar fi strict centrați pe o rasă, ci ar fi equal opportunity killers. Așadar focusarea pe o rasă nu ar fi neapărat o calitate. Aprecierea lui Block este însă discutabilă. De exemplu, paragraful 18 din programul nazist pare să contrazică această observație. Aici se vede că naziștii sunt deschiși, de asemenea, către acest tip de egalitate de șanse, sunt equal opportunity killers:

  1. We demand ruthless battle against those who harm the common good by their activities. Persons committing base crimes against the People, usurers, profiteers, etc., are to be punished by death without regard to religion or race (NS, 1933);

Așadar, cine afectează realizarea binelui comun plătește cu viața. Victimele pot fi și din rasa corectă, pot fi și nemți.  Binele comun precede binele individual, ca în orice sistem colectivist, socialist.

Un al treilea lucru ar ține de metodele de execuție folosite (Hollander, 2009, 13), pe fondul unei anumite ostilități a intelectualității occidentale față de tehnologie (Hollander, 2009, 14), societatea industrială și a deschiderii către ecologie. De exemplu, metodele naziste ar fi cumva chirurgicale, aplică tehnologia modernă (Hollander, 2009, 14) și au loc în spații închise (camere de gazare, crematorii), ceva ca în filmele horror. În schimb, multe crime comuniste (să ne gândim la foametea din Ucraina) au loc în natură, în câmp.

Bibliografie

Block, Walter, 2005:

https://mises.org/library/socialism-and-fascism-political-economic-spectrum-analysis,

accesat 05.08.2016;

Ebeling, Richard M., 2010, The Dictators: Hitler’s Germany, Stalin’s Russia,

https://fee.org/articles/the-dictators-hitlers-germany-stalins-russia/, accesat 05.08.2016;

Hollander, Paul. 2009, Reflections on Communism Twenty Years after the Fall of the Berlin Wall:

http://object.cato.org/sites/cato.org/files/pubs/pdf/dpa11.pdf, accesat 05.08.2016;

NS, 1933: Platform of the National-Socialist German Workers’ Party:

https://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Holocaust/naziprog.html, accesat 03.08.2016.

Stalin:

http://www.zazzle.co.uk/joseph_stalin_portrait_t_shirts-235509156077542477, accesat 05.08.2016;

***

Autor: Costel Stavarache

costel stavarache

172 Shares
172 Shares
Share
Tweet
Share