26 May 2019
Home / Uncategorized

Uncategorized

Cei 36 000 cei mai bogați români ar fi trebuit să susțină un think tank liberal

De ani de zile susținătorii libertății economice fac voluntariat pentru a răspândi în țară vești vechi de sute de ani: dezvoltarea este direct proporțională cu libertatea economică nu cheltuielile publice sunt cele care generează creșterea economiei, ci acumularea privată de capital incertitudinea legislativă și aparatul birocratic imens distrug stimulentele antreprenoriale Poate cel mai important, s-a spus că școlile de stat sunt ca CAP-urile comuniste și că, prin urmare, schimbarea directorilor este frecție la picior de lemn; s-a spus că monopolul statului în educație și sănătate distruge vieți și capital uman și că mentalitatea paternalistă determină o veritabilă capcană a sărăciei. S-au organizat conferințe, școli de vară, concursuri de economie, s-au împărțit burse pentru elevi, am celebrat Ziua Libertății Fiscale ș.a. Cu ce resurse? Practic cu zero resurse de la donatori români, în general exclusiv pe baza unor sponsorizări mici venite din SUA. Vi se pare normal ca un Centru universitar din …

Citeşte în continuare

BIS: deflația nu este tocmai rea; politica monetară a dus lumea în impas

Dintr-un interviu cu Hyung Song Shin, șeful cercetării de la BIS, aflăm că, surprize-surprize, (1) băncile centrale poartă principala responsabilitate pentru evoluția recentă a economiei mondiale și că (2) erorile de politică monetară s-au întâmplat datorită unor erori ideologice (idei greșite). Hai să începem cu ultimele. Principala eroare pe care, știți, “tehnocrații” din băncile centrale o împărtășesc, este că inflația apare când economia se supraîncălzește, respectiv deflația apare când economia e în criză. Cu alte cuvinte, eroarea constă în perspectiva keynesiană asupra economiei. Dar deflația nu este rea, așa cum v-am spus și eu în repetate rânduri, de exemplu aici: Deflația se tratează cu… știință economică Vine Apocalipsa! Ne paște deflația în România, fugiți… Lituania: dansând cu deflația Elveția: cea mai accelerată deflație din istorie? Ne duce deflația la pierzanie? Deflația nu duce la falimente, șomaj, catastrofă. Am învățat asta (cei care am învățat) încă de acum aproape un secol, …

Citeşte în continuare

Se supraîncălzește economia din cauza reducerii taxelor? Nici vorbă!

După reacția de ieri a președintelui Iohannis, scăderea poverii fiscale prevăzută în Codul fiscal s-ar putea să fi devenit deja istorie. Opoziția la adresa noului Cod fiscal este generală – cu excepția guvernului, desigur. Bancherii, BNR, finanțatorii externi ai României și, iată, președintele,  s-au arătat îngrijorați că scăderea fiscalității (1) ar putea pune în pericol stabilitatea financiară a statului și (2) ar duce la supraîncălzirea economiei. 1. Ca să fim scrupuloși, nu scăderea fiscalității în sine periclitează finanțele publice, ci lipsa de corelare între veniturilor bugetare (obținute prin aplicarea birurilor) și cheltuielile publice. În ultima perioadă guvernul a anunțat/luat măsuri care într-adevăr, amenință să crească substanțial deficitul bugetar: pe de o parte, reducerea considerabilă a TVA, a impozitului pe dividende, eliminarea taxei pe capitalul imobiliar al companiilor (taxa pe stâlp) și a supra-accizei la carburanți și, pe de altă parte creșterea salariului minim, a alocațiilor pentru copii, a salariilor bugetarilor și …

Citeşte în continuare

Un program lejer de ieșire din criză pentru Grecia

1. Încetarea plăților în contul datoriei publice externe. Anul trecut Grecia a plătit dobânzi de 4,3% din PIB.Fără serviciul datoriei statul grec nu are deficit bugetar. Asta este, Germania și Franța și-au salvat bancherii printr-o inginerie financiară în urma căreia datoria Greciei a crescut, acum este timpul să le explice propriilor contribuabili că trebuie să suporte consecințele. 2. Folosirea banilor economisiți astfel (surplusul bugetar primar = 2,5% din PIB) pentru reduceri de impozite. Dacă este nevoie, propun ca Victor Ponta să meargă în transfer de know-how la Atena și să le arate grecilor cum se scad impozitele tăind inutilele investiții publice. 3. Ieșirea din zona euro și continuarea utilizării unilaterale a euro (precum se întâmplă în Muntenegru) sau, și mai bine, liberalizarea completă a regimului monetar: populația ar trebui să poată folosi orice monedă dorește, inclusiv euro. Acest regim concurențial ar împiedica guvernul să aibă deficite bugetare finanțate prin tipărire …

Citeşte în continuare

Live text – Free Market Road Show

Octavian Badescu: Dat fiind ca antreprenorii presteaza servicii sociale, ma consider si eu socialist! Pentru ca sistemul sa se reformeze trebuie sa-i taiem finantarea. Fiindca altfel banii alimenteaza un sistem canceros, la fel cum sangele si nutrientii dezvolta celulele canceroase din corpul uman. Datoria publica ar trebui comparata cu veniturile bugetare, nu cu PIB, altfel nu are sens. Statisticile care vorbesc de avutia celor 1% din populatie sunt un nonsens. Eu am pornit de jos, din grupul celor cu venituri foarte mici, si am urcat in grupul celor cu venituri mari. Intr-un timp foarte scurt. Si mai am timp sa cobor si sa urc de cateva ori! John Fund: Am intrebat in Coreea de Sud, cum se face ca intr-o tara condusa fara rule of law, multe decenii o dictatur militara, institutiile sunt atat de crexibile si lumea afacerilor a creat succese precum Samsung? Si mi s-a spus ca increderea …

Citeşte în continuare

De ce are zona euro nevoie de un euro slab?

Exporturi zona euro

Economia UE este cel mai mare bloc comercial din lume. Mai mult, este o economie foarte deschisă, reprezentând principalul partener comercial pentru circa 80 de țări. Este cel mai mare comerciant de produse manufacturate. Dacă excludem combustibilii, UE importă mai mult din țările în curs de dezvoltare decât SUA, Canada, Japonia și China laolaltă. Spațiul european reprezintă principala destinație a investițiilor străine globale. Un euro slab ieftinește exporturile europene și aduce fabricile de pe continent în avantaj. Un euro slab ieftinește activele europene și încurajează investitorii străini. Ambele efecte sunt importante dacă avem în vedere starea financiară proastă a multor companii europene. Tipărești bani și reduci valoarea datoriilor, îi ajuți pe debitori. Tipărești bani și îi mai ajuți o tură pe debitori creându-le artificial piață de desfacere. Trăiască lobby-ul datornicilor! Trăiască devalorizarea competitivă și războiul monetar!

Citeşte în continuare

Către o autentică politică liberală

Ce este o politică liberală? Toată lumea umblă cu liberalismul în gură. Și e firesc, fiindcă liberal sună bine. Chiar și socialiștii, de decenii, într-o anumită parte a lumii, se numesc tot liberali. Noul ministru de finanțe al Greciei este considerat marxist-libertarian – probabil cel mai nou brand liberal care există! Totuși, cu cât eticheta de liberal s-a răspândit mai mult, cu cât a crescut numărul partidelor care și-au agățat în denumire termenul liberal, cu atât politicile liberale s-au dărăpănat, cu atât am avut parte de mai puțin liberalism. În legătură cu acest lucru, îmi amintesc un episod petrecut în timpul facultății, când la o sesiune de comunicări științifice, intrând în dialog cu un ministru al reformei sau al privatizării (care, recent, m-a catalogat drept “trădător de neam și țară”), i-am spus: „Domnule ministru, eu am o optică mai liberală.” La care el a replicat: „Dar și eu sunt liberal!” …

Citeşte în continuare

Blogging pe sponci în perioada următoare

În perioada următoare frecvența articolelor și a comentariilor de substanță se va diminua semnificativ. Asta este, trăim într-o lume cu resurse rare! Din acest motiv îi sfătuiesc pe toți cititorii blogului să urmăresca pagina de Facebook, unde vor continua să fie postate știri, opinii și comentarii scurte.  

Citeşte în continuare

Aaand… it’s gone! (contribuția industriei la creșterea PIB în 2013)

INS a revizuit estimările privind creșterea economică pe 2013, conform metodologiei ESA 2010 și, deși creșterea economică a suferit doar o modificare minoră (de la 3,5% la 3,4%), schimbările de structură sunt foarte mari: contribuția industriei la creșterea economică aproape a dispărut! Inițial s-a spus că industria a contribuit cu 5,6 p.p. la creșterea PIB, acum această contribuție a fost reevaluată la 0,9 p.p. Și atunci, din ce a crescut PIB-ul? Din agricultură (care și-a sporit contribuția), din comunicații și din sectoarele noastre preferate – intermedieri financiare și tranzacții imobiliare – paradisul contabilității creative. Pe categorii de utilizări creșterea PIB s-a reflectat aproape exclusiv în creșterea exporturilor și a… stocurilor. Contribuția consumului populației? Zero, nothing, nada, niente… canci… de fapt e cu minus, a fost recalculat de la +0,4 la – 0,9. Well, aceasta este rețeta noastră secretă. Poate că nu suntem toți așa deștepți în modelare și estimări, dar …

Citeşte în continuare

Ucraina: program de guvernare cu reforme radicale. Urmează România?

Primul ministru al Ucrainei a anunțat schimbări radicale în politica economică și bugetară: reducerea numărului de taxe de la 22 la 9 reducerea graduală a contribuțiilor sociale de la 41 la 15% scutirea IMM-urilor de la plata contribuțiilor sociale timp de 2 ani Pe partea de cheltuieli guvernul vizează reducerea cheltuielilor publice cu 10 puncte procentuale raportat la PIB (în prezent ele reprezintă 52% din PIB). Cum anume se vor realiza aceste tăieri rămâne de văzut, printre propunerile luate în calcul numărându-se: creșterea vârstei de pensionare cu 5 ani pentru bărbați și 10 ani pentru femei. înghețarea pensiilor reducerea învățământului gratuit de la 11 la 9 clase eliminarea meselor gratuite din spitale și școli reducerea numărului de parlamentari Și, cum altfel, a înaintat Parlamentului propunerea de a înființa DNA. Conform Bloomberg, programul de guvernare a beneficiat de consultanțădin partea lui Daron Acemoglu, MIT și coatorul cărții Why Nations Fail. În …

Citeşte în continuare

Cum au evoluat construcțiile, producția industrială, exporturile și comerțul

Toamna a adus și ceva vești bune. Luna septembrie a fost prima lună din acest an (!) în care lucrările de construcții au depășit nivelul înregistrat în luna corespunzătoare din 2013. Ca medie lunară, volumul de activitate din trimestrul III l-a depășit pe cel din trimestrul II și astfel va avea o influență pozitivă în statistica PIB. În ciuda acestui fapt, scăderea acestui domeniu de activitate pe parcursul anului curent față de 2013 a devenit încă și mai evidentă la sfârșitul trimestrului al treilea, datorită reducerii activității pe perioada verii. Avem așa: În T1 2014 față de T1 2013 lucrările de construcții erau cu 9,4% mai mici. În semestrul 1 față de semestrul 1 din anul trecut scăderea s-a accentuat ajungând la 10,2%. Acum, pe primele 9 luni ale anului comparativ cu perioada similară din anul trecut, construcțiile sunt mai mici cu 10,8%. Aproximativ aceeași evoluție o vedem la producția …

Citeşte în continuare

Economisiți, dacă nu vreți să sărăciți

Sunteți la curent cu dezbaterea privind creșterea inegalității de avuție, nu? Pe parcursul ultimelor decenii bogații au devenit mult mai bogați în timp ce majoritatea cetățenilor abia a reușit să-și păstreze standardul de viață. Este valabil în SUA, în Europa, aproape oriunde. Una din cauzele acestei sărăciri relative a majorității este politica statelor, care prin emisiune monetară (impozitare ascunsă), bail-out-uri repetate, subvenții și privilegii au creat o prăpastie din ce în ce mai mare între puțini – clientela politico-corporatistă avantajată – și mulți (simpli angajați). Dar o altă cauză este comportamentul însuși al oamenilor, care s-au lăsat atrași într-o veritabilă cursă a cheltuielilor pe datorie, la capătul căreia, evident, nu poate fi decât sărăcia. Owen Zidar pune pe blog graficul următor, eu am adăugat cu roșu perioadele de recesiune.   După cum se vede, rata economisirii în State a scăzut constant din anii 80, singurele momente când acest trend a …

Citeşte în continuare

Afacerea Nobel: cum își dau socialiștii premii între ei

Socialiștii țipă că sunt marginalizați, dar de fapt ei sunt la cârmă în posturile esențiale. Să luăm drept exemplul Premiul Nobel. Thorbjørn Jagland este președintele comitetului Nobel din 2009, dar înainte de aceasta a fost 10 ani vicepreședinte al Internaționalei Socialiste (1999-2008). Biografia lui Jagland este 99% politică și 1% muncă. De exemplu – și asta ne aduce aminte de Martin Schulz, președintele Parlamentului European, care nu are nici măcar diplomă de Bacalureat – el a început facultatea de economie dar nu a terminat-o niciodată. A fost prea ocupat cu munca politică, înțelegeți dvs., fiind implicat încă de la vârsta de 16 ani în Liga Tinerilor Muncitori – o mișcare născută prin fuziunea dintre Liga Tineretului Comunist și Liga Tineretului Socialist. În paranteză fie spus, observați că i-au ales organizației un nume corect politic, dar de fapt e o mișcare pur socialistă. În prezent omul ocupă funcția de Secretar General …

Citeşte în continuare

Sorin Cucerai: “capitalismul nu poate exista fără impozite”!

Sorin Cucerai povestește cum a parcurs drumul de la liberalism la socialism: Prima linie de separare a fost provocată de o observare mai atentă a condițiilor de posibilitate ale capitalismului. O primă astfel de condiție e piața monetarizată – o piață pe care toate schimburile sunt indirecte. În absența unei astfel de piețe, capitalismul n-ar exista. Invers, cu cât piața monetarizată este mai extinsă, cu cât sunt mai mulți oameni care operează pe această piață, cu atât mai bine. Problema este însă că oamenii nu se angajează spontan în schimburi exclusiv indirecte. Ca orice alte mamifere, oamenii au nevoie de hrană, de adăpost și de parteneri pentru reproducere. Dacă își obțin direct accesul la resurse de hrană și de adăpost, nu se vor angaja în schimburi indirecte, pentru că n-au de ce – sau se vor angaja doar sporadic, atunci când orice altă soluție de a accede la hrană sau …

Citeşte în continuare

O altă țară care intră în recesiune în formă de… WW

Este Japonia. Care în ciuda (sau poate tocmai din cauza?!) zilioanelor de yeni tipăriți exersează mersul bețivului.   Exact așa se întâmplă și în zona euro. Urmează România? Noi am înregistrat deocamdată doar 2 recesiuni post-criză, la sfârșitul anului 2011 și acum, la începutul lui 2014. Deci am marcat un W. Deocamdată. Judecând după rapiditatea cu care se umplu pușcăriile de politicieni, afaceriști de carton și “făcători de opinie”, nici nu e de mirare.

Citeşte în continuare