27 October 2020
Home / Tălâmbul economic (page 6)

Tălâmbul economic

Teorie economică extraterestră: Krugman contraatacă

Via Institutul Ludwig von Mises. Krugman explică foarte clar cum un scenariu complet prostesc care ar justifica creșterea cheltuielilor publice, ar salva omenirea de la recesiune. Să presupunem că suntem invadați de Alien… Dar de ce să presupunem așa ceva? Putem face război suficient și noi, aici pe Pământ! Dacă unul atât de mare, măcar câte unul mai mic în fiecare an. Krugman nu face decât să repete inepțiile scornite de un economist mai celebru – Keynes. Nu-i mare chestie. Dar trebuie să fiți pregătiți pentru ce urmează, fiindcă gura păcătosului adevăr grăiește. Pentru “a salva” economia, guvernele vă vor pregăti ceva. În vreme ce ni se va spune să dormim liniștiți, fiindcă ele veghează pentru noi, bineînțeles.

Citeşte în continuare

De gât cu cota unică

Probabil unul dintre cele mai amuzante articole scrise despre cota unică versus impozitarea progresivă. Începe promițător: Cinci studenţi se decid să strîngă bani pentru a pleca împreună la munte. Să-i numim inteligentul, norocosul, muncitorul, ghinionistul şi puturosul. Primul cîştigă 4 000 de lei dintr-un proiect IT pe care-l face într-o săptămînă, al doilea primeşte 3 000 de lei de la părinţi, al treilea nu-şi găseşte de lucru decît ca ospătar şi cîştigă 1 500 de lei după o lună de muncă, al patrulea se îmbolnăveşte şi nu poate munci decît cinci zile, pentru care cîştigă 500 de lei iar cel de-al cincilea e genul care nu se poate trezi dimineaţa şi nici nu poate munci vara, cînd e atît de frumos afară dar reuşeşte să strîngă de ici, de colo, 300 de lei. Dar concluzia este tragică. Impozitarea progresivă e considerată inerent mai rea decât cota unică. “Principiul liberal nu …

Citeşte în continuare

După Matthew Yglesias potopul

Matt Yglesias ne oferă o mostră de gândire socialisto-nihilistă în legătură cu datoria Greciei: I keep reading in the American press about how Europe’s leaders can’t just keep kicking the can down the road and need to deal with Greece’s basic insolvency strike me as unwarranted. In general, the capacity of large wealthy societies to allow festering problems to go un-addressed seems perennially underrated. I’ll be thirty next week and for as long as I can remember people have been talking about how the United States needs to address entitlement spending and trade imbalances. And as best I can tell, we do need to address those things. Presumably at some point something will happen. (sublinierea mea) But in practice we’ve managed a great deal of can-kicking, seem to have more can-kicking in us, and actually the public and the political elite alike are quite averse to the kind of steps …

Citeşte în continuare

Gândire ruptă în talpă

Zice Jeffrey Franks: În următorii cinci ani aş vrea să văd nu numai CAS mai scăzute ci şi un nivel mai redus de TVA. Veţi putea face acest lucru numai dacă veţi colecta suficienţi bani. Ceea ce trebuie făcut în primul rând este abordarea problemei administrării fiscale, îmbunătăţirea colectării, combaterea evaziunii fiscale în economia gri. Odată ce va avea succes pe partea colectării veniturilor, România va intra într-un cerc virtuos şi va putea reduce nivelul taxelor – vor fi taxe mai mici şi bani mai mulţi. Nu putem începe cu tăierea taxelor şi să sperăm să vină banii. Asta este problema de care mă izbesc în multe din discuțiile cu oameni importanți din România. Mulți spun că scăderea fiscalității este bună, dar doar a doua în ordinea priorității, după creșterea colectării. Dar de ce ar mai reduce statul vreodată fiscalitatea dacă îmbunătățește colectarea?! Ce motiv ar avea să reducă taxele …

Citeşte în continuare

Am spionat criza fără să o anticipăm

Mihai Răzvan Ungureanu: O asemenea criză nu ne-a luat niciodată prin surprindere… Altfel spus, au existat asemenea avertizări. Modul în care răspunde beneficiarul legal la aşa ceva nu ţine de obligaţiile unui serviciu de spionaj. (…) Da, sesizările au existat, este normal să fie în felul acesta. Ce s-a întâmplat mai departe nu face obiectul analizei mele. Spre lauda lor, serviciile secrete au descoperit apa caldă. Sunt curios dacă SIE mai investighează și ciudatele cazuri de aplicare a legii gravitației sau, mai grozav, excepționalele situații în care un corp scufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dislocuit. Și dacă, în consecință, informează autoritățile statului. Eu zic că ele trebuie pistonate serios, altfel nu reacționează. Câtă vreme unii politicieni cred că apa este nocivă în cazul în care conține de două ori mai mult hidrogen decât oxigen, ei trebuie bombardați …

Citeşte în continuare

Nenorocirea este că am ratat în bună măsură criza (imobiliară)

Citez de aici. Simona Neagu, partener al casei de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen: Dacă băncile nu ar fi avut un comportament prudent în ceea ce priveşte executarea garanţiilor piaţa imobiliară ar fi fost nenorocită. Piaţa nu ar fi scăzut cu 30%, ci cu 70-80%. Eu nu înțeleg de ce ar fi fost nenorocită piața imobiliară dacă scădeau prețurile cu cât spune doamna Neagu. Tare simțitoare trebuie să fie piața! De fapt, piața nu este o persoană ci o rețea de schimburi, astfel încât exprimarea metaforică de mai sus nu face decât să ascundă ideea că, în eventualitatea unei scăderi masive a prețurilor, unii participanți la piață ar fi avut masiv de pierdut. Da, perfect adevărat! Dar, în egală măsură, alți participanți la piață ar fi avut masiv de câștigat! Pentru că piața – orice tranzacție – presupune un cumpărător și un vânzător; vânzătorul nu suportă scăderea prețurilor, nici …

Citeşte în continuare

Ziua egalității salariale: cum socialismul UE sfidează logica economică

Uniunea europeană sărbătorește astăzi Ziua egalității salariale. Momentul reprezintă o imitație ieftină a Zilei libertății fiscale, după cum puteți înțelege din citatul de mai jos. (Vă amintiți cum multe dintre celebrele realizări din timpul comunismului era imitații ieftine ale produselor capitaliste?!) Spune doamna Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar european pentru justiție: 97 de milioane de femei din Europa lucrează de la 1 ianuarie, însă încep să fie remunerate efectiv abia de săptămâna aceasta… Ziua Europeană a Egalității Salariale readuce în prim-plan amploarea eforturilor pe care trebuie să le depunem pentru a elimina diferențele de salarizare între bărbați și femei. Alături de statele membre şi de partenerii sociali, vom încerca să reducem considerabil diferențele de salarizare între bărbați și femei în UE, astfel încât în viitor să nu mai avem nevoie de o zi a egalității salariale care să marcheze aceste disparităţi. Care e problema? În Uniunea Europeană, …

Citeşte în continuare

Impozitarea pământului nelucrat, în logica exproprierii

Birocrații statului au idei. Acum ne pregătesc un impozit de 400 de lei/ha pentru terenul nelucrat. După cu umblă vorba, această măsură va contribui la dezvoltarea agriculturii. Dar pământul este un factor de producție. Ca el mai sunt numeroase alte resurse, naturale sau produse de om, care șad degeaba în loc să producă ceva. Prin urmare, în logica măsurii anunțate ar mai trebui introduse și următoarele impozite: • Impozitul pe munca nefolosită. Dacă ești șomer, trebuie să plătești impozit fiindcă irosești forța de muncă a națiunii. Să zicem 400 de lei pentru fiecare lună în care stai acasă în loc să lucrezi în fabrici sau pe ogoare. Nu contează că forța de muncă îți aparține, la fel ne aparține și pământul, dar de fapt nimeni nu este stăpân pe nimic, totul este al „poporului”. • Impozitul pe mașina nefolosită. Automobilul ținut în conservare în garaj sau în parcarea din spatele …

Citeşte în continuare

V-am prins, nihiliștilor!

Spune primul ministru: Una dintre explicaţii, dincolo de temerea faţă de criza economică, este şi această întreţinere constantă a nihilismului, a faptului că nimic nu este bine, că totul este rău în această ţară, şi, în condiţiile de criză economică, în loc ca oamenii totuşi să dea drumul şi la partea de consum, preferă să ducă mai mulţi bani la bancă şi să economisească, ceea ce este foarte rău şi ineficient pentru o economie, induce la fiecare dintre români această temere faţă de ziua de mâine şi care implicit afectează economia în ansamblu Pentru cei interesați, iată definiția termenului nihilism din DEX: NIHILÍSM s.n. Atitudine, tendinţă, concepţie sau manifestare care neagă rânduielile, instituţiile, morala, tradiţiile culturale existente într-o societate dată, fără să le opună, în schimb, altele superioare; atitudine de negare absolută. – Din fr. nihilisme. Mai bine, citim pe Wikipedia: Nihilismul (din latinescul nihil, nimic) este o poziție filozofică …

Citeşte în continuare

Ministrul “Două etichete”

Ministrul Agriculturii a declarat că ar dori să impună hipermarketurilor dubla etichetări a produsului: o etichetă cu prețul de la furnizor și una cu prețul final, astfel încât cumpărătorul să vadă cât “încarcă” hipermarketul. Vă spun în premieră, voi propune ca pe etichetă să existe două preţuri, cel de intrare în magazin şi cel cu adosurile respective… De exemplu, eu nu găsesc normală taxa de dezvoltare. De ce trebuie să dezvolte o reţea pe seama unei taxe suplimentare? Ar mai trebui eliminate taxa de raft, taxa de deschidere a magazinului, sunt mai multe Unii se vor bucura văzând cum luptă altruiștii din guvern cu calicii patroni de magazine. Alții vor spune că măsura reprezintă doar un alt… “praf în ochi”, o măsură prin care ministerul agriculturii se face că lucrează. Dar eu cred că e o măsură bună. Și știți ce? Aș dori ca dubla etichetare să fie extinsă. Să …

Citeşte în continuare

Cum scapi de criză cu o linguriță de devalorizare

Doctorul Paul Krugman compară starea pacienților Islanda și Irlanda și, semnalând că Islanda a luat doctoria keynesiană – devalorizare si protecție socială – trage concluzia de rigoare Ireland has been orthodox and responsible — guaranteeing all debts, engaging in savage austerity to try to pay for the cost of those guarantees, and, of course, staying on the euro. Iceland has been heterodox: capital controls, large devaluation, and a lot of debt restructuring — notice that wonderful line from the IMF, above, about how “private sector bankruptcies have led to a marked decline in external debt”. Bankrupting yourself to recovery! Seriously. And guess what: heterodoxy is working a whole lot better than orthodoxy. Știu că unora expresia “devalorizare și protecție socială” li se pare contradicție în termeni, dar nu la asta mă gândesc acum. Mai degrabă sunt curios ce s-ar întâmpla dacă toate țările ar aplica simultan “tratamentul”. Ce s-ar întâmpla …

Citeşte în continuare

De citit: acești oameni care ne conduc + o știre veselă

• Valeriu Tabără, susţine iniţiativa unor parlamentari de a obliga magazinele ca 10% din alimentele vândute să fie produse tradiţionale. “Eu aş aduce în faţa consumatorilor produsele tradiţionale. Aceşti producători nu trebuie să se găsească doar la marginea drumului. E vorba de ce se produce după o anumită reţetă, nu la scară industrială: magiunul de Topoloveni, cârnaţii de Pleşcoi, pălinca de Bihor sau pâinea de Pecica. De ce să nu le găseşti în magazine?” Probabil este o altă idee venită la nervi. Căreia, la liniște, i se poate replica faptul că hipermarketurile nu vând produse tradiționale tocmai fiindcă hipermarketurile sunt specializate pe distribuția pe scară largă, adică industrială. (Apropos, mai știe cineva astăzi conceptul de economii de scară?) Eu cred că ministerul agriculturii alias poliția alimentară ar trebui să ducă o campanie de conștientizare a populației cu venituri reduse în legătură cu necesitatea reducerii consumului de parizake și creșterea consumului …

Citeşte în continuare

Testul economistului deștept: stimulăm sau nu consumul?

Friedrich Hayek a spus că testul pe care îl are de trecut cineva pentru a se numi bun economist constă în înțelegerea faptului că creșterea economică sau nivelul angajării forței de muncă nu sunt determinate de creșterea consumului ci, din contră, de volumul economisirii. Nu consumul decide nivelul producției, ci reținerea de la consum – adică economisirea. Nu consumul determină producția, ci producția determină consumul. Producția se face cu resurse, iar dincolo de stadiul omului primitiv care prinde pești cu mâna producția necesită bunuri de capital, adică presupune existența economisirii. Testul lui Hayek a fost amintit de către Huerta de Soto, cu ocazia recentelor conferințe din România: For Hayek, the best test for an economist is to understand the implicit fallacy contained in uderconsumption theories and in what is called the shrift paradox or paradox of saving: “It is not consumers’ demand that secures the generation of incomes. It is …

Citeşte în continuare

Fanteziile Consiliul Investitorilor Străini

Am citit cele 12 măsuri propuse de Consiliul Investitorilor Străini (CIS) pentru dezvoltarea României. Ce susține acest grup de bancheri și industriași nu are nimic de-a face cu prosperitatea socială, ci cu satisfacerea propriilor interese. Parafrazândul pe H. L. Mencken, proiectul este un exemplu fascinant de demagogie menită să inflameze imaginația copilărească a maselor, grație talentului său deosebit pentru nonsens. Hiba principală a acestui proiect este că așteaptă ca salvarea națiunii să vină de la stat. Adică este o pledoarie pentru mai multe cheltuieli publice, mai multe favoruri, mai multă distorsionare a pieței. Dacă ar fi trăit, Frederic Bastiat ar fi ridiculizat acest proiect așa cum a reușit magistral în Petiția fabricanților de lumânări. Pentru că pretențiile și predicțiile optimiste ale programului CIS reprezintă doar o parte a monedei – ceea ce se vede, ar spune Bastiat. Cealaltă față – care nu se vede – anume costul său de oportunitate, …

Citeşte în continuare

Krugman: avem nevoie de un razboi sau așa ceva

Cu cât este criza mai mare cu atât iese năravul economiștilor mai bine la iveală. Paul Krugman – știți, cel care a spus că terorismul și cutremurele fac bine la PIB, că Greenspan are nevoie să orchestreze un boom imobiliar (asta era în 2002), că rata dobânzii ar trebui să fie -6% și multe alte trăznăi pentru care ne-am prăpădit de râs (deși ar fi trebui să plângem) – a venit și a spus că momentul pe care îl traversăm în prezent este aidoma anului 1938. Criză, șomaj mare în ciuda bunelor intenții ale lui Roosevelt și același public obtuz care cerea statului să nu mai cheltuie aiurea. Norocul nostru că a avenit WW II, că altminteri probabil regresam în Evul Mediu. From an economic point of view World War II was, above all, a burst of deficit-financed government spending, on a scale that would never have been approved otherwise. …

Citeşte în continuare