4 December 2020
Home / Tălâmbul economic (page 3)

Tălâmbul economic

Evrika! Crăciunul vine mai repede în Venezuela din cauza hiperinflației

Când Nicolas Maduro a anunțat că dă startul sărbătorilor și că proletariatul va încasa primele de Crăciun o lună mai devreme,  am crezut că e vorba doar de circ. De fapt e vorba și de pâine. La ritmul în care cresc prețurile în Venezuela mai bine te apuci să cumperi cadouri și să faci cozonaci acum decât să mai aștepți o lună. Deci, mutarea Crăciunului are sens. Azi s-a anunțat că rata inflației în una din țările Americii de Sud care tot insistă să lupte cu “neoliberalismul” (yak!) a ajuns în octombrie la 5,1%, față de 4,4% în septembrie. Rata LUNARĂ a inflației, de ea e vorba. Rata anuală a ajuns la 54,3%.  În urmă cu o lună, Maduro a înființat Ministerul Fericirii Sociale Supreme, sub umbrela căruia să se reunească toate proiectele statului de combatere a sărăciei. Hiperinflația și penuria de hârtie igienică se numără cu siguranță printre mărețele …

Citeşte în continuare

Niță

Guvernul va introduce practic o taxă pe capitalul companiilor – acesta este efectul impozitului pe construcții speciale, stâlpi de curent etc. – iar companiile vor încerca să plaseze povara pe umerii consumatorului. Dar ia să vedem ce declară ministrul Niță, atunci când este pus să explice dacă există o prognoză privind cine va suporta cât din scumpirea curentului: Întrebat dacă noile taxe vor fi suportate de companiile energetice sau de consumatorii finali, Niță a răspuns: ‘Principiul trebuie să fie win-win, trebuie să câștige toată lumea’ Ați înțeles?! Dacă nu, să încerc din nou: Principiul trebuie să fie win-win, trebuie să câștige toată lumea’ Acum ați înțeles?! Ministrul Niță crede că impozitarea este o pleașcă și că problema este cum să împărțim beneficiile! Păi dacă așa stau lucrurile, atunci de ce nu se introduce și impozitul pe ferestre, impozitul pe soare sau pe umbra făcută pământului? Cu cât mai multe impozite, …

Citeşte în continuare

Ce se întâmplă când investitorii confundă Tweeter cu Twitter

Nătărăul nu este o specie pe cale de dispariție. Și se presupune că merită să ne lăsăm banii pe mâna lui! Acum câteva săptămâni o companie obscură al cărei simbol de tranzacționare este TWTRQ a devenit brusc obiectul de interes al cumpărătorilor cărora le trecuse pe la ureche informația că gigantul Twitter se va lista curând la bursă cu simbolul TWTR. Desigur, toată lumea știe că trebuie să măsori de două ori înainte să tai – în cazul acesta să se gândești bine înainte să cumperi. Dar nătărăul mai știe și altceva: “Să ne grăbim să cumpărăm, să nu le-o ia alții înainte!” În realitate, ce au cumpărat ei nu este o companie de social media, ci un lanț falimentar de magazine din Boston, care pe timpuri vindea casetofoane de mașini și care intrase în lichidare în 2008, adică în urmă cu 5 ani. Brusc, acțiunile lui au înviat și …

Citeşte în continuare

Cum mănâncă Deloitte zerouri în situația financiară a Romgaz

Micii investitori s-au înghesuit să cumpere acțiunile Romgaz pe care statul le-a scos la vânzare, plasând ordine care depășesc de 5 ori stocul de acțiuni rezervat lor, și sper că au primit bine vestea că vânzările Romgaz au scăzut cu 10% în primele nouă luni. Cu acești bani puteau cumpăra aproape 11 tone de aur, adică 10% din tezaurul BNR, deci mă gândesc că au citit cu atenție prospectul de emisiune și atașamentele, și s-au gândit bine. Prin urmare, pentru ei ceea ce voi nota astăzi nu constituie o supriză. Restul cititorilor s-ar putea însă să descopere un lucru interesant. Statul derulează pe bursă vânzarea de acțiuni a anului – renunță la o parte din acțiunile deținute la Romgaz. V-ați aștepta să găsiți informații clare și coerente, nu? Ei bine, sunt curios cum ați citi dvs. informația referitoare la numărul de acțiuni Romgaz din tabelul de mai jos, care se …

Citeşte în continuare

Șoc! Consiliul Concurenței anchetează hipermarketurile „mafiote”

O veste foarte amuzantă vine de la Consiliul Concurenței. Acesta anchetează mai nou hipermarketurile pentru că… nu vând suficient de ieftin. Iete Venezuela unde fuse! Că în vremurile noastre doar în Venezuela am auzit că guvernul a militarizat supermarketurile ca să ofere „prețuri juste”. Care e ideea? Știți reclama aceea – „Dacă găsești în altă parte mai ieftin îți rambursăm de două ori diferența”? O chestie pe care aproape toată lumea o consideră, dacă nu o pleașcă oferită cu dărnicie de magazin, atunci cel mult o tehnică de marketing? Ei bine, Poliția Alimentară crede că nu este așa. Și chiar nu este așa. Economiștii știu că nu este așa. Reclama este un instrument folosit pentru cartelizarea ofertanților. Vânzătorii urăsc competiția. Ei au interesul să se unească și să își împartă piața, să îi împiedice pe alții să intre pe piață și astfel să își sporească profitul. Clauza prin care vânzătorul …

Citeşte în continuare

Este oficial: România vrea să depășească Burundi la povara impozitării

Că tot se discută despre creșterea fiscalității zilele astea, cred că este nimerit să înțelegem foarte clar unde ne aflăm. Și pentru că nu am mult timp o să vă spun simplu: ne aflăm între Zimbabwe și Burundi. Așa arată raportul Paying Taxes 2013 al Băncii Mondiale și PwC, care măsoară greutatea poverii fiscale în țările lumii. Studiul ia în considerare trei criterii: rata totală a impozitării, numărul de ore necesar pentru plata impozitelor și numărul de plăți fiscale necesar de efectuat. Luând în calcul aceste elemente rezultă că, în ansamblu, România se clasează pe locul 136 în lume, adică la coada… „universului cosmic”. Sub noi se află Zimbabwe și Tanzania, un pic mai jos Belarus (cea mai socialistă țară din Est) și la mare distanță, pe locul 91, Bulgaria. Imediat deasupra noastră, pe poziția 137 se află Burundi, pe care înțeleg că guvernul și-a propus să o întreacă. În …

Citeşte în continuare

Cu Stalin am dus-o rău la început, dar pe urmă binișor

Întotdeauna m-am întrebat cum le vin ideile oamenilor deștepți. În special economiștilor. Mai ales economiștilor ruși. Și mă întreb din nou văzând ce se scrie în lucrarea WAS STALIN NECESSARY FOR RUSSIA’S ECONOMIC DEVELOPMENT? (p. 6) Stalin’s policies led to substantial short run costs (1928-1940) amounting to 24.1 percent of consumption. However, in the long run, the generation born in 1940 reaped the benefits of the reduction of frictions that yielded a 16.5 percent lifetime gain. Welfare of a representative, infinitely-lived consumer born in 1928 is 1 percent lower under Stalin’s policies than in an economy with Tsarist wedges. … Under a variety of alternative assumptions, we find big short run costs and moderate long run gains from Stalin’s economic policies. Deci ne-am întors de unde am plecat. După ce în anii ’60 economiștii (americani) erau îngrijorați că “acuși-acuși ne prinde din urmă URSS-ul”, uitându-se la PIB dar nu și la milioanele de vieți curmate, în prezent …

Citeşte în continuare

Cine susține teoria conspirației face rău celor din jur

Afirmația asta a produs-o profesorul de drept de la Harvard Cass Sunstein, într-o lucrare cu iz academic: Many millions of people hold conspiracy theories; they believe that powerful people have worked together in order to withhold the truth about some important practice or some terrible event. … Those who subscribe to conspiracy theories may create serious risks, including risks of violence, and the existence of such theories raises significant challenges for policy and law. … What can government do about conspiracy theories? Among the things it can do, what should it do? We can readily imagine a series of possible responses. (1) Government might ban conspiracy theorizing. (2) Government might impose some kind of tax, financial or otherwise, on those who disseminate such theories. (3) Government might itself engage in counterspeech, marshaling arguments to discredit conspiracy theories. (4) Government might formally hire credible private parties to engage in counterspeech. (5) Government might engage in informal …

Citeşte în continuare

Să moară capra vecinului – sau cum gândește FMI că merită făcută reforma în România

Reprezentantul Fondului Manevrelor Insultătoare (FMI) a dat ieri un interviu care arată în toată spendoarea cât de găunoasă este gândirea care sponsorizează – pardon, supervizează – politica economică de la noi. Cu studiu de caz scăderea TVA la pâine, domnul Tolosa stabilește din capul locului ceea ce este just în economie: Guvernul va compensa posibilele scăderi de venituri prin alte metode, precum creşterea accizelor la unele produse de lux, ceea ce este just, corect şi creşte corectitudinea din sistemul fiscal în general. După care vine și detaliază, ca să fie sigur că l-am înțeles corect: Vreau să clarific anumite aspecte. Au existat discuţii şi articole potrivit cărora noul program cu FMI prevede creşteri de taxe şi vreau să fiu foarte clar în ceea ce priveşte măsurile de compensare pentru pâine. Este vorba de unele produse de lux precum iahturi, de exemplu. Dar acest program nu are ca scop creşterea vastă …

Citeşte în continuare

De profesie voluntar

Un deputat a venit cu năstrușnica idee de a transforma anii de voluntariat în ani de experiență profesională: Voi introduce în Parlament, în prima săptămână din septembrie, Legea voluntariatului, şi sper să fie adoptată până la sfârşitul anului sau sfârşitul acestei sesiuni parlamentare. Această lege reglementează voluntariatul în România la fel ca în UE, unul dintre beneficiile importante fiind că perioada de voluntariat din timpul studiilor va fi recunoscută ca experienţă profesională Nu mă miră nimic în România, țara în care plouă cu legi care mai de care mai telefonate pentru diversele grupuri de interese ce stau, de fapt, în spatele lor. Dar inițiativa asta se remarcă totuși prin pitoresc. Întotdeauna am detestat munca voluntară. Și întotdeauna munca voluntară a fost cerută și aplaudată. Pe timpul comunismului făceam muncă voluntară la cules castane. În capitalismul bălțat cu socialism de astăzi tinerii fac voluntariat pentru corporații visând că, după câteva luni …

Citeşte în continuare

Atacatorul cu bombă de la Iași plănuia ceva și mai tare: soluția keynesiană la șomaj

Planul său pentru eradicarea șomajului este următorul: “Domnule Băsescu, Sînt atît de jos pe scara socială încît cu greu mă pot numi cetăţean al acestei ţări… Dar voi încerca tot ce voi putea să ajung pînă la dumneata Sînt un geniu şi am o soluţie de a vindeca şomajul în ţară într-un timp foarte scurt. Evident e vorba de împărţirea muncii disponibile la toată lumea, de crearea de locuri de muncă cu doi angajaţi pe acelaşi post. Partea mai interesantă ar fi că această soluţie s-ar aplica ca lege fixă atunci s-ar dubla numărul delocuri de muncă din ţară şi ar rămîne multe locuri de muncă libere care ar trebui ocupate. Asta ar duce la dispariţia muncii inutile şi atunci aceiaşi bani ar ajunge practic la aceiaşi oameni dar ar lucra doar 3 zile pe săptămină. Adică cu soluţia mea ar lucra omul doar 3 zile pe săptămină şi ar avea cam acelaşi …

Citeşte în continuare

Premierul “No, we can’t”

“Are you a mexi-can or a mexi-can’t?” – suna o întrebare cu răspuns prestabilit în comedia Desperado 2. Peste ani, în realitatea din Prostoveneşti (care bate filmul), primul ministru găseşte nimerit să se ia la trântă cu raţionalitatea economică pentru a dovedi, asemenea eroului secundar din Desperado, că da, este un om pus pe fapte. Deci, problema cu care ne confruntăm, ca popor de nihilişti ce suntem – vorba unui alt erou secundar în istoria guvernării din România, Emil Boc – este următoarea: Azi, dacă vrem să confiscăm o căruţă a celui care a mers să fure stâlpii de înaltă tensiune, nu avem voie, că aşa a spus Curtea. Dacă azi vrem să-i luăm maşina unuia căruia i-am luat permisul de cinci ori şi a făcut şi accidente, nu putem. Dacă azi vrem să facem conexiunea cu Republica Moldova, să îngropăm conducta în pământ, într-o lună, nu în doi ani, …

Citeşte în continuare

Vânătoare de vrăjitoare Reinhart-Rogoff explicată într-un grafic

Cyniconomics a pus într-un grafic atât rezultalele analizei lui Rogoff şi Reinhart despre scăderea creşterii economice pe măsură ce creşte datoria publică cât şi rezultatele revizuite de criticii lor, care i-au acuzat că au distorsionat concluziile datorită unei erori de Excel şi alegerii nepotrivite a metodei de ponderare a datelor. Diferenţa dintre cele două analize este minimă şi nu justifică retorica de “asasinat academic” la care au recurs keynesienii şi cei care se împotrivesc politicilor de austeritate. Aşa cum am spus, una este să te împotriveşti austerităţii remarcând că aceasta vizează de fapt perpetuarea clasei antreprenoriale falite, a “succesurilor” construite pe datorie şi a întreprinzătorilor politici care se pricep cum să-i pună pe contribuabilii simpli să plătească oalele sparte de alţii; altceva este însă să ceri oprirea politicii de austeritate pe motiv că experţii au greşit la zecimală.

Citeşte în continuare

Volksbank: scrupulozitatea bate fundul

Reacţia Volksbank prin care a încercat să atenueze ştirea ieri potrivit căreia 1 din 3 credite acordate de această bancă are probleme este unul din cele mai proaste exerciţii de imagine la care am asistat în ultima vreme. Care îmi aduce aminte de celebra formulă a guvernatorului BNR, “Gura bate fundul”. Să recapitulăm. Joi, patronatul din Austria zice aşa: The lender has about 2.9 billion euros of non-performing loans, or 12 percent of its total loan book, the bank said. Of those, 1.2 billion euros are in its ailing Romanian business, where almost one in three loans is delinquent. Într-o încercare penibilă de a explica de ce, de fapt, şeful greşeşte, Volksbank România a găsit nimerit să adauge: Volumul total al creditelor neperformante ale Volksbank Romania a fost de 657 milioane de euro la sfârşitul lui 2011 şi nu au înregistrat creşteri în cursul lui 2012 (657 milioane euro), date …

Citeşte în continuare