23 September 2019
Home / Tălâmbul economic

Tălâmbul economic

Jeremy Corbyn, neoliberalismul și varza de Bruxelles

Dovada că clasa politică din Europa nu dă semne de revenire, din contră, și că socialiștii spun lucruri trăsnite: Club neoliberal?! Așa ceva… Să-i spună cineva lui Corbyn de Regulamentul CE 1591/87 din 5 iunie 1987 privind standardele de calitate la varză, țelină, spanac și prune, care are 14 pagini și 27 000 de caractere (fără spații, în engleză) și care completează alte regulamente ale Comisiei Europene privind comerțul cu aceste produse.   Curat neoliberalism, coane Corbyn! Cum le zici matale, mai rar. Dacă cea mai birocratică instituție din lume, UE, este neoliberală, atunci înseamnă că bunica era tramvai, iar Marx primul om care a ajuns pe lună.

Citeşte în continuare

Noul primar socialist al Barcelonei către turiști: Bine ați venit, dar mai bine rămâneați la voi acasă

Ada Colau, genul de activist Occupy, a fost aleasă primar al Barcelonei. Ce a făgăduit ea publicului elector? 1. Că va stopa turismul, deoarece acesta distruge orașul! “Turismul este scăpat de sub control”, zice, ceea ce a dus la creșterea chiriilor și, implicit, la îngreunarea vieții spaniolilor. “Orice oraș care se sacrifică pe altarul turismului de masă va fi abandonat de locuitori în momentul în care aceștia nu-și vor mai putea permite costul locuinței, al mâncării și al acoperirii nevoilor de zi cu zi”. Bine, îi scapă faptul că tocmai influxul de turiști creează locuri de muncă și oferă salarii multor localnici. Ea are o problemă cu chiriile, iar soluția nu poate fi decât restricționarea numărului de turiști: că îi va ridiculiza în spațiul public pe proprietarii care îi evacuează pe chiriașii care nu-și permit să achite chiriile. Un fel de “La țepe, în Piața Victoriei!”, cu mari șanse de a …

Citeşte în continuare

Creșterea alocației pentru copii = eliminarea accizei la carburanți, populiștilor!

Cine ar fi crezut… în loc ca opoziția liberală să concureze guvernul la scăderi de taxe, a venit cu surprinzătoarea propunere a creșterii asistenței sociale. Care asistență e un fel de drog pe termen scurt, fiindcă – nu uitați! – cea mai solidă formă de asistență socială este creșterea veniturilor reale ale populației, adică creșterea economică rapidă și sănătoasă. Asta este, în ultima vreme atât guvernul cât și opoziția au gafat grav: guvernul cu impozitarea bacșișului, punându-se în situația penibil-hilară a unui guvern de stânga care lovește fix în cei mai prost remunerați salariați din economie; iar opoziția “de dreapta” cu creșterea cheltuielilor publice. Care cheltuieli (impactul bugetar al creșterii alocației) aflăm că se cifrează la aproape 2 miliarde lei. De cum am auzit prima dată această cifră, mi s-a părut familiară. Acum mi-am dat și seama unde am mai auzit-o: la Ioana Petrescu, atunci când estima veniturile bugetare obținute …

Citeşte în continuare

Să inventăm un nou Crăciun la primăvară ca să salvăm economia? Nici vorbă

Matt Yglesias, influentul editorialist de stânga vine cu propunerea (da, vorbește serios) ca societatea (adică guvernul, probabil) să mai inventeze sărbători precum Crăciunul, fiindcă de Crăciun ne merge bine. El postează graficul numărului de angajați din economie care, fără a fi ajustat sezonier, arată cum în fiecare ianuarie se pierd 2-3 milioane de locuri de muncă, fiindcă… a trecut Crăciunul. „Așa cum a spus marele economist britanic John Maynard Keynes cu decenii în urmă, „remediul corect pentru ciclul afacerilor nu constă în abolirea boom-urilor și, astfel, în menținerea economiei într-o stare de semi-depresiune; ci în abolirea depresiunilor și, astfel, în menținerea noastră într-un permanent cvasi-boom.” Keynes se referea la politica monetară, nu la cadourile de Crăciun, dar putem aplica același principiu. Ar trebui să adăgăm un al doilea Crăciun în primăvară, ca să rămânem în starea de cvasi-boom.” Propunerea este comic-aberantă și poate vă întrebați de ce ne pierdem timpul …

Citeşte în continuare

Doar în Românica: pârtie de schi la altitudinea de 500 m

Ați fost vreodată prin Bistrița? Dacă nu, atunci planificați-vă o excursie curând, veți vedea o minune de investiție publică: pârtia de schi de pe Dealul Cocoșului. Pentru ignoranți, Dealul Cocoșului are înălțimea maximă de 520 m; municipiul Bistrița se află la o altitudine medie de 350 m. Investiția este finanțată dintr-un credit, normal, că așa se relansează economia. Zice primarul: “Am fost în China, în apropierea oraşului unde a avut loc simpozionul şi aveau un proiect asemănător cu pârtia noastră de schi din Wonderland. A noastră e de 1.000 m lungime, cu telescaun, tunuri de zăpadă, lumină de noapte. Proiectul lor era de 11 milioane de euro, le-am zis: haideţi să faceţi la noi, costă şi mai puţin. Au răspuns: preferăm s-o facem aici cu 11 milioane de euro, pentru că la voi discutăm de câteva mii, poate zeci de mii de turişti, pe când la noi vorbim de două milioane …

Citeşte în continuare

La Paris s-au aprins luminile de Crăciun, ca să crească economia

La Paris s-au aprins luminile de Craciun destul de devreme anul acesta (sursa), ca sa se stimuleze consumul. Dat fiind ca cel mai devreme s-au aprins cand a lovit criza, in 2008, va puteti face o idee despre cum cred francezii ca merge in prezent economia lor. Bravo baieti, la anul eu zic sa incepeti sarbatorile de la inceputul lui noiembrie, ca in Venezuela. Si sa infiintati si Ministerul Fericirii Sociale Supreme findcă, așa cum toată lumea știe, PIB-ul nu reflectă prea fidel bunăstare.     A propos, chestia asta cu stimularea consumului este o neghiobie fara seaman. Quick quiz: imaginati-va ce ar fi daca am avea cate o sarbatoare precum Craciunul in fiecare weekend. Cam cat credeti ca ar creste productia in acest caz? (Hint: daca lumea ar cheltui absolut tot venitul pe consum, cine ar mai asigura perpetuarea structurii de capital a economiei?)

Citeşte în continuare

Dacă bunica avea roți… Meleșcanu știa economie

Invitat la o dezbatere domnul Meleșcanu își expune filosofia fiscală: “Dacă vă uitați la România, unde rata de colectare a taxelor și impozitelor este de aproximativ 32%, față de peste 80% în Elveția sau în Germania, realizăm imediat principala dificultate pe care o are statul român… În Bulgaria, rata de colectare a impozitelor și taxelor este de 42%. Este cu 10% mai mare ca în România. Dacă am reuși să colectăm impozitele și taxele la nivelul Bulgariei, ar rezulta 10 miliarde euro în plus pe an, fără niciun efort deosebit”. Sigur că da. Dacă și cu Parcă se plimbau cu o barcă. Și dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca. Sau, cum zic americanii, Dacă bunica avea roți atunci se numea tramvai. Sau, direct în engleză, If wishes were fishes, we’d never go hungry. Oare politicienii români vor înțelege vreodată că mai buna colectare a taxelor înseamnă creșterea poverii fiscale? E simplu, …

Citeşte în continuare

Nu mai e mult până departe: indienii își vând bijuteriile ca să cumpere acțiuni

Atunci când o asemenea veste vine din India, țara în care trăiesc o treime din cei mai săraci oameni de pe planetei, nu poți să nu te gândești că bursa a deraiat rău de tot. Poporul indian, mare iubitor de aur și bijuterii, începe să vândă ce are prin ladă și să cumpere acțiuni la bursă sau să pună banii în bănci – oricum tot la bursă ajung, doar că deponentul nu câștigă mare brânză.   “Am cumpărat bijuterii când prețul aurului era 32000 de rupii (10 g) anul trecut. Acum bijutierii nu-mi dau mai mult de 27000 de rupii dacă vreau să le vând. Deci, de ce ar trebui să investesc în aur?” se întreabă un țăran cu ceva avere. Așa e prietene, nu mai este cazul să stai pe aur. Du-te cu turma la bursă și cumpără cât mai ai timp. Acum, până nu se prind toți vagabonzii …

Citeşte în continuare

Socialiștii între ei: Venezuela asmute procuratura pe un economist de la Harvard

De Nicolas Maduro v-am povestit. Este fantasticul președintele socialist al Venezuelei, care a mutat Crăciunul din cauza inflației și a lăsat țara fără hârtie igienică și care, mai nou, vrea să le ia amprente cetățenilor când intră în magazine să-și facă cumpărăturile, pentru a-i verifica pe calicii care cumpără prea mult. Despre Ricardo Hausmann nu v-am mai povestit, dar este unul dintre numeroșii profesori socialiști de la Harvard, din întâmplare venezuelean. Ei bine, Maduro i-a cerut procurorului general să ia măsuri împotriva lui Hausmann, pentru că acesta a declarat că Venezuela ar trebui să-și recunoască insolvența și, drept urmare a acestei declarații, prețul bondurilor emise de guvernul lui Maduro s-a dus pe tobogan. Declarația lui Hausmann nu e întâmplătoare. Hausmann, care a fost ministrul planificării înainte să ajungă la putere socialiștii adevărați, puri și autentici, știe câte ceva despre cum se face politica în Venezuela. Maduro l-a acuzat pe Hausmann …

Citeşte în continuare

Jared Bernstein: Jos cu dolarul din postura de monedă de rezervă globală!

Mr. Bernstein a fost până în 2011 consilierul economic al lui Joe Biden, deși nu are studii economice, dar na! – ce mai contează acum, important e să fii socialist! Articolul său din NYT nu poate fi considerat încă politică oficială, dar na! – măcar așa, „pe surse” aflăm cam la ce le stă mintea politrucilor monetari. Și la ce credeți că le stă mintea? La inflație, bineînțeles. Am ajuns să trăim vremurile în care ni se spune pe față că dolarul trebuie să își piardă statutul de principala monedă de rezervă internațională: „Există puține truisme în legătură cu economia mondială, dar timp de decenii printre ele s-a numărat rolul dolarului ca monedă de rezervă. Este principiul de căpătâi al politicii economice americane. La urma-urmei, cine nu și-a dori ca moneda pe care o emite să fie deținută în rezervele băncilor și guvernelor străine? Dar cercetările recente arată că ceea …

Citeşte în continuare

V. Ponta: Am bani de dat (hardly original populist version)

Nimic nu este mai ridicol decât să crezi în raționalitatea economică a politicii guvernului. Dovadă, premierul Ponta a anunțat că deficitul bugetar de doar 0,2% din PIB este prea mic față de cel planificat și, în consecință, ministerele trebuie să angajeze rapid cheltuieli altminteri ratăm momentul de a stimula economia: “Fac un apel către toţi miniştrii, mai departe instituţiile publice, am bătut un record pe care nu ni-l doream, după şapte luni avem deficit 0,2%, cred că doar cu Germania ne putem compara. Avem bani pe care nu îi cheltuim. Ca să ajungem la 2,2 atât cât este calculat în buget înseamnă că aveţi în continuare sume la dispoziţie, proiecte, investiții. Vă rog să reţineţi că aveţi în continuare sume importante de investit, de cheltuit şi dacă nu le cheltuim până în octombrie, noiembrie, după aceea iarăşi nu mai lucrează nimeni în decembrie şi faptul că o să fim una …

Citeşte în continuare

V. Ponta: “este o realitate tristă, după două trimestre de scădere România este în recesiune”

Tot din 2012, de la penultima recesiune, când cei care conduc astăzi țara erau în opoziție: “Este 1 aprilie, aş fi preferat să fie o glumă. Dar nu este deloc o glumă, este o realitate tristă, care nu ne permite să facem foarte multe glume de 1 aprilie: de azi, în mod oficial, România este în recesiune. După două trimestre consecutive cu scădere economică, este o realitate”, a spus Ponta. Așa ceva, așa ceva… dar nu se poate, este un efect statistic, de fapt doar am pierdut viteză, uite, mergeam cu 130 km/h și acum mergem doar cu 100. Ce vreți să spuneți domnule prim-ministru? El a apreciat că actuala putere va spune că “este tehnic în recesiune sau că este statistic în recesiune”… “De câte ori avem o creştere de 0,01 la sută, am ieşit din criză şi suntem pe drumul cel bun. Când suntem în recesiune, e doar …

Citeşte în continuare

Reducerea investițiilor publice “ține economia în loc”?! Din contră, creează spațiu sectorului privat

Șirul titlurilor alarmiste dar puțin inspirate din ZF a mai crescut puțin ieri: „Guvernul ține economia în loc pentru că nu investește în infrastructură” spune gazeta, care își ilustrează teoria cu exemplul de la CNADNR, unde s-au cheltuit în primul semestru doar 40% din fondurile alocate. Dar teoria este greșită. Guvernul nu are cum să țină economia în loc dacă nu cheltuie bani, pentru simplul motiv că guvernul cheltuie banii altor oameni, ceea ce înseamnă că cu cât cheltuie mai puțin statul cu atât cetățenii și firmele private pot cheltui mai mult. Adică este de bine, fiindcă sectorul privat are infinit mai multe motive să cheltuie prudent și eficient resursele, în comparație cu administrația publică. Vă propun să ne întoarcem la cifre, ca să facem pe plac iubitorilor de statistici, “date concrete, nu vorbăraie”. Mai precis, la o identitate macroeconomică fundamentală, despre care am vorbit mai pe larg în februarie: …

Citeşte în continuare

Powerpoint cancan: guvernarea Ponta vs. Băsescu

Ieri premierul a ieșit cu o prezentare despre performanțele guvernării. Prezentarea este atât de infantilă, încât cu greu poate fi comentată și dezonorează încă o dată echipa economică a premierului, în frunte cu ministrul de finanțe. Nu știu dacă cititorii acestui blog așteaptă un comentariu serios la powerpoint-ul realizate de guvern. Aș putea lua fiecare slide în parte demonstrând maniera părtinitoare, profund propagandistică în care a fost realizat, dar cred că este o pierdere de timp. Cea mai bună reacție la o asemenea prezentare, este să aduci una contrară, la fel de puerilă, astfel încât toată lumea să observe lipsa bunei credințe. Totuși, înainte de a porni distracția, să formulez măcar două comentarii de substanță. Vedeți primul slide al prezentării Ponta? Ați înțeles câți bani rămân la dispoziția firmelor private după reducerea CAS? Hai, că v-am încercuit cu vișiniu. Deci câți? OK, nu sunt arogant, știu că ați înțeles: zero. …

Citeşte în continuare

Ce am pierdut din cauza crizei, salarii sau capital?

Mi-a atras atenția un articol dubios intitulat “România a pierdut în criză circa 11 miliarde de euro din masa salarială anuală. Iar scăderea cheltuielilor cu salariile s-a văzut imediat în consum“. Articolul este OK dacă stai să îl citești, problema nu este cu textul în sine ci cu titlul lui. Acesta sugerează că bunăstarea românilor a fost afectată în principal prin reducerea salariilor și că, eventual, acestea nu ar fi trebuit să scadă în halul în care au scăzut. Ideea rimează cu teza socialistă conform căreia creșterea salariilor în prezent ar duce la încurajarea consumului și la creșterea economică. Cred că o asemenea interpretare – care, repet, este în disonanță cu conținutul articolului, altminteri bine realizat – este încurajată de formularea bombastică, comercială a titlului. Acesta este un grafic din articol:   Sigur, nimeni nu spune că salariile nu au scăzut. Trebuiau să scadă, deoarece forța de muncă este o …

Citeşte în continuare