19 December 2018
Home / Analiză-Statistică (page 6)

Analiză-Statistică

Cum au evoluat planurile imobiliare ale românilor în 2013?

Sectorul construcțiilor nu a cunoscut aproape nici o modificare față de anul trecut. Numărul autorizațiilor de construcție pentru clădiri rezidențiale a continua să scadă în acest an, planurile de construcție ale românilor reducându-se cu o treime față de vârful înregistrat în 2008. Potrivit INS, deși în septembrie interesul pentru construcția de locuințe a fost mai ridicat decât în septembrie anul trecut, în perioada 1.I-30.IX.2013, s-au eliberat 29090 autorizaţii de construire, în scădere cu 1,7%, faţă de perioada 1.I-30.IX.2012.   Dacă ne uităm la suprafața utilă prevăzută în autorizațiile de construcție, vedem că aceasta a rămas practic constantă în acest an, luna trecută fiind autorizată o suprafață de 631592 mp, ușor mai mică decât în urmă cu un an (631758 mp)   Suprafața utilă autorizată a scăzut foarte mult comparativ cu anii de boom economic, mult mai mult decât lasă să se vadă numărul de autorizații de construire. Nu se mai construiesc …

Citeşte în continuare

Jocurile foamei bugetare (II): cine este responsabil pentru creșterea cheltuielilor?

Dacă tot se caută țapi ispășitori pentru derapajul bugetar, aș sugera autocritica. E eficientă și sănătoasă, chiar dacă în politică nu ajungi prea departe cu ea. De bine de rău recolta de impozite a mers binișor, în schimb cheltuielile au ieșit în decor: cheltuielile bugetare sunt cu 7 miliarde lei mai mari decât cele de anul trecut (veniturile au crescut cu 6). Statul român cheltuie mai mult de la an la an, mizând pe faptul că economia crește de la sine și o să îi plouă în gură cu impozite. Guvernele par la fel de dependente de cheltuieli (populiste) precum un bețivan de sticla de rachiu; dar, spre deosebire de bețivanul care, bântuit de remușcări, mai promite din joi în Paște că se va da pe brazdă și că își va achita datoriile, guvernele noastre se angajează solemn că vor fi și mai iresponsabile – că vor cheltui mai mult …

Citeşte în continuare

Jocurile foamei bugetare (I): veniturile se simt rău în septembrie

Cât de proastă este situația bugetară de a stârnit atâtea discuții în ultimele zile? Deocamdată vă ofer câteva imagini despre situația veniturilor bugetare și urmează să revin cu o analiză a cheltuielilor. Așa cum se poate vedea din graficul de mai jos, care prezintă veniturile bugetare cumulate în 2012 și 2013 vs. țintele propuse, problema guvernului este aceea că nu reușește să se încadreze în trendul potrivit pentru a atinge ținta de venituri planificată pentru anul în curs. Anul trecut a ratat îndeaproape veniturile planificate, reușind să colecteze  cu 2 miliarde lei mai puțin. În schimb, anul acesta ținta pare mult mai ambițioasă și, fără măsuri de reducere a cheltuielilor – că de creștere a impozitelor sau a colectării pe ultimele luni cu greu poate fi vorba – se va înregistra o neîndeplinire semnificativă a planului, așa cum arată trendul. Graficul ne oferă și răspunsul la întrebarea cine este responsabil …

Citeşte în continuare

Vor crește impozitele? Starea finanțelor publice într-o singură poză

În vremurile de azi, când statul controlează sau vrea să controleze cea mai mare parte a PIB, principiul de fier al prudenței în domeniul buzunarului personal este să nu scapi din ochi buzunarul statului. Constrângerile și tendințele care marchează finanțele publice ajung să influențeze de multe ori decisiv evoluția averii personale. Aseară am primit în sfârșit explicația oficială pentru articolele electrizante din ultima vreme scrise de consilierii guvernului, care încearcă să însuflețească cheful inert al contribuabilului de a-și plăti impozitele. De exemplu, să ne amintim un fragment din acest eseu patriotard: O soluţie mai bună ar fi ca toţi contribuabilii să îşi plătească impozitul, să avem destui bani pentru a plăti pensii mai mari şi pentru a oferi servicii de calitate pensionarilor. Cumpără usturoiul, pentru că eşti om! Plăteşte impozitele, pentru că eşti cetăţean şi eşti de două ori om astfel! Ei bine, explicația este dorința clară a guvernului de …

Citeşte în continuare

Averea reală a populației este sub nivelul din 2005. Un român are în medie 9000 de euro

În Raportul asupra stabilității financiare publicat ieri de BNR găsim evoluția averii populației din anul 2002 până în prezent. Aceasta a crescut cu circa 50 mld. lei anul trecut, dar tot se află la mare distanță de vârful atins în 2007 – aproape 1200 mld.lei. Dacă raportăm averea netă totală la numărul populației stabilit recent de INS (19,7 milioane persoane), descoperim că averea medie a unui român este de 40107 lei, adică de aproape 9000 de euro la cursul de schimb actual. Din aceasta, sub 3000 de euro reprezintă averea financiară (depozite bancare, acțiuni, ș.a.), iar circa 6000 euro reprezintă avere imobiliară. Aceste cifre sunt foarte apropiate de valorile indicate în studiul Credit Suisse Research Institute, care indica o avere medie de 13667 dolari anul trecut, respectiv 11191 dolari anul acesta. Avuția netă așa cum este prezentată de BNR este însă înșelătoare, deoarece este exprimată în lei. Inflația a erodat …

Citeşte în continuare

Saxo Bank – epoca banilor ieftini se apropie de final și schimbările vor fi majore

În ultimul raport Quarterly Outlook pe acest an publicat de Saxo Bank se spune că vremea în care para mălăiață produsă de băncile centrale cade în gura lui nătăfleață de la bursă se apropie de final și cine nu ia aminte va fi prins în offside. Pe alocuri raportul conține remarci de-a dreptul spumoase: If a perfect storm is brewing on the economic horizon, it would be good news as the only way to stop the unprecedented monetary experiment is for it to fail to show that it is generating what always must be the number one priority: more jobs and rising incomes. All major historic shifts in policy have only come as a result of massive stock market declines or unemployment rates becoming too high and too painful to ignore. We may reach this threshold for change in 2014, but for now we are only readjusting back to more …

Citeşte în continuare

România după criză: cum stăm macroeconomic în comparație cu alte țări?

FMI a publicat ediția de toamnă a Global Stability Report, ceea ce îmi oferă prilejul unei scurte treceri în revistă a evoluției poziției României în context global. În paginile sale găsim mai multe grafice care arată comparativ, de la izbucnirea crizei încoace, situația macroeconomică a economiilor emergente, printre care și România. Două observații rapide: –          Prin politica de austeritate dusă România a s-a reechilibrat din punct de vedere macro mai bine ca alte state, astfel încât este relativ mai puțin vulnerabilă la un nou șoc pe piețele externe; –          Paradoxal, această echilibrare nu a atras prea mult interesul investitorilor, care și-au îndreptat atenția către alte țări. Acesta este un lucru bun, dacă vorbim de intrările de capital de portofoliu, care sunt pronunțat speculative, dar cu desăvârșire prost dacă avem în vedere investițiile directe. Mai concret, după salvarea sistemului financiar de la implozie prin injecțiile de trilioane de dolari, economiile emergente au …

Citeşte în continuare

Veniturile și cheltuielile populației. De ce nu economisim mai mult?

Economisirea este esențială pentru creșterea economică. Cu cât rata economisirii este mai înaltă cu atât societatea dispune de mai multe fonduri pentru investiții și, deci, pentru creșterea producției și a veniturilor. Aceasta nu înseamnă că, automat, țara care economisește mai mult are o creștere economică mai puternică, din două motive. Pe de o parte, economisirea internă reprezintă doar o componentă a resurselor pentru investiții; acestea din urmă pot fi finanțate prin import de capital, adică din economisirile altora. Pe de altă parte, contează foarte mult calitatea utilizării banilor economisiți; pe timpul comunismului românii au strâns serios cureaua, însă investițiile planificate centralizat au eșuat. Cu alte cuvinte, economisirea internă este necesară dar nu și suficientă pentru ca o țară să înregistreze creștere economică. Aceasta fiind teoria, cât economisesc românii? INS a publicat ieri ultimele date privind veniturile și cheltuielile populației. În trimestrul al doilea din 2013, venitul mediu lunar pe o gospodărie …

Citeşte în continuare

Comenzile noi din industrie au ajuns la un nivel mai scăzut decât la începutul anului. Încotro merge PIB?

Indicele valoric al comenzilor noi din industria prelucrătoare (de departe cea mai importantă verigă a industriei) a ajuns la sfârșitul lunii august (115,6) la un nivel ușor mai mic decât cel înregistrat în luna ianuarie (115,5), închizând astfel cea mai importantă buclă din 2009 încoace. Comenzile noi scad de 4 luni, după ce în prima jumătate a timpului scurs din acest an comenzile au crescut de la o lună la alta. Starea comenzilor reprezintă un bun pronostic pentru evoluția producției industriale  în perioada imediat următoare, astfel încât nu există motive de optimism pentru aceasta din urmă.   Cifra de afaceri din industrie a scăzut și ea în august și se situează la un nivel nesemnificativ mai mare decât în urmă cu un an (+0,5%). Această evoluție este cumva justificată sezonier, dar întrebarea este dacă și cât mai poate crește în ultima parte a anului, pe fondul comenzilor slabe. Bine, aceste …

Citeşte în continuare

Restanțele bancare și creditele neperformante la maxim istoric, interes anemic pentru creditare

Bună dimineața! Trebuie să punem semnul exclamării și după valoarea restanțelor (luna august) mai mari de 30 de zile la creditele bancare contractate de persoanele fizice: 10.7 miliarde lei! Sumele restante înregistrează o creștere cu 25% față de luna august a anului trecut, ritmul de creștere fiind ușor mai mare decât cel înregistrat în perioada 2011-2012. După cum se vede din grafic numărul restanțierilor a cam înghețat de la începutul crizei, el se cifrează acum la 715705 indivizi. Aceste două informații ne ajută să înțelegem că sistemul bancar nu a trecut încă prin restructurarea de care se tot vorbește. Restructurare nu în sensul de închidere de agenții și dat angajați afară, deși nici asta nu e greșit, ci în sensul epurării activului de creanțele cu probleme. Nu se vede o activitate susținută de lichidare a activelor proaste, așa cum nu se observă o creștere semnificativă a numărului debitorilor care sunt …

Citeşte în continuare

Încă o dovadă lipsă pentru creșterea PIB: comerțul cu amănuntul scade

INS a publicat datele privind comerțul cu amănuntul (cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) și acestea nu arată prea roz. După cum se vede din grafic în acest an comerțul s-a tot bâlbâit, înregistrând o ușoară scădere, în special datorită reducerii vânzărilor la carburanți și produse alimentare. În ultima lună pentru care avem informații statistice, august, comerțul a scăzut față de aceeași lună a anului trecut cu 1,4%. De fapt, volumul cifrei de afaceri din comerț este încă sub nivelul înregistrat în luna august 2012. Această constatare nu sprijină ideea relansării creșterii economice cu 2% în acest an. Să crească PIB din reevaluări de active sau din arierate/evaziune? Adică din pix sau din economia subterană? Rămân valabile concluziile articolului precedent.

Citeşte în continuare

Care este secretul din spatele creșterii PIB? Un puzzle statistic

PIB-ul pronosticat pentru acest an arată o creștere de 2%. Anul trecut a crescut cu 0.7%. Nu e mult, dar e cu plus. Încet-încet recuperăm ce am pierdut în criză și ne apropiem de nivelul din 2008. La mijlocul verii producția industrială înregistra o creștere de peste 6% față de același moment din anul trecut. Indiferent cât de obișnuiți suntem să suspectăm prognozele și cifrele oficiale, care mai mereu se dovedesc prea optimiste, creșterea PIB trece un test neștiințific dar  intuitiv – testul circulației rutiere! Am observat de pildă trafic aglomerat în București în lunile de vară, perioadă în care lumea este în concediu. Iar în septembrie a fost și mai rău. Există și alte semne dinspre mediul de afaceri care arată că economia s-a înviorat ușor. Nu discut aici cât de sustenabilă (dacă reală) este această creștere, este alt subiect, deocamdată lucrăm cu materialul clientului. Totuși, această senzație de …

Citeşte în continuare

Noroc cu subdezvoltarea: restanțele la bănci nu sunt corelate cu rata șomajului

Intuiția economică spune că rata șomajului este unui din factorii determinanți ai restanțelor la credite. Când omul își pierde locul de muncă, brusc scad și șansele ca el să mai achite la timp ratele la bancă. Regiunile puternic afectate de șomaj vor fi pepiniere pentru credite putrede. Dacă privim situația din România ne dăm seama că lucrurile nu stau chiar așa.   În România județele cu cei mai mare rată a șomajului – e vorba de șomeri înregistrați, conform ANOFM – nu sunt neapărat județele cu cei mai mulți restanțieri. De exemplu Gorj, Vaslui, Teleorman, Dâmbovița, Buzău. Invers, județe aflate în topul restanțierilor, precum Sălaj, Sibiu, Bistrița-Năsăud, Timiș, Arad, au o rată a șomajului inferioară mediei pe țară. Cum se explică ciudățenia? Șomajul din România nu este un șomaj “capitalist”, datorat dinamicității structurii producției. Schumpeter vorbea de “distrugerea creatoare” pe care o imprimă funcționarea capitalismului. România are însă o economie …

Citeşte în continuare

BNR a redus rata dobânzii, dar potența politicii monetare a scăzut

BNR a scăzut rata dobânzii de politică monetară din două motive: (1) pentru a fi în linie cu rata inflației, care cunoaște un trend descendent și (2) pentru a stimula băncile să reia creditarea sectorului privat. Câteva observații: 1. Ca să încep cu eterna problemă teoretică, rata dobânzii de politică monetară ar trebui să se situeze la un nivel penalizator pentru bănci. Rolul băncii centrale, așa cum a fost înțeles el de pionierii analizei acestei instituții, nu este acela de a injecta lichiditate în economie sau de a mări masa monetară, ci de a oferi o pungă cu bani bancherilor care se confruntă temporar cu o asimetrie nefvorabilă a intrărilor-ieșirilor de bani. În calitatea sa de creditor în ultimă instanță, banca centrală intervine pentru a garanta tranziția băncilor comerciale între diversele stări de echilibru fragil (determinat de funcționarea pe principiul rezervei fracționare și incongruența temporală între active și pasive), asigurând …

Citeşte în continuare